Antikku
Moderator
 Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
|
|
Cum Alice a insistat sa punem prima parte doar la 3 comentarii, am respectat decizia ei, asteptand. De aceea sunt foarte incantata ca acum avem 3, deci sper sa va placa prima parte. De asemenea, multumim pentru comentarii
“ Era din nou in aceeasi camera intunecata, in care lumina lunii patrundea timida prin geamul de mult spart. Sunetele, de neinteles la inceput, erau acum niste tipete furioase. Usa protesta zgomotos cand cineva grabit o deschise. Apoi pasi care coborau in fuga pe scari, urmati indeaproape de alti pasi. Un tipat incarcat de durere si de groaza rasuna in intreaga casa, iar pe ea o lasa fara respiratie. O voce grava scoase o injuratura, dupa care pasii se auzira iar, dar de data aceasta indepartandu-se grabiti. Nu realiza ca plange pana nu simti lichidul sarat prelingandu-se de pe obraji, pe buze. Auzi iar o pereche de pasi urcand si nemaiputandu-se abtine, tipa ingrozita.” Se trezi tipand ingrozita si uitandu-se nedumerita in jur. -A fost doar un vis! repeta ea frenetic, incercand sa se calmeze. Dar a fost atat de real! Se tranti in pat luand perna in brate. “Trecutul poate fi inchis intr-un sertar, asa cum am facut eu, insa nu poate fi uitat. Se pare ca cine a zis asta a avut mare dreptate. Subconstientul meu , nu are de gand sa ma lase sa uit, asta e clar! Umbrele trecutului meu, desi au trecut atatia ani, inca nu au incetat urmarirea.” Se uita la ceasul de langa pat, era ora 2:45 noaptea. Se foi in pat neputand sa adoarma, pana la 5 cand suna alarma de la ceas. Visul ii ramase intiparit in minte ca o fata batjocoritoare care ii amintea de ceea ce mereu increase sa faca, adica sa uite trecutul… Sunetul strident facut de ceainic, o aduse la realitate. Ura diminetile, ura moleseala lor. Pleca grabita spre bucatarie, hotarata sa opreasca sunetul care ii zgaria urechile fara mila. Apoi isi turna o cana de ceai si pleca in dormitor. Apartamentul ei mic era format doar dintr-un mic hol la intrare, un dormitor, baie si bucatarie. Desi era mic era organizat.Toate obiectele erau asezate ordonat ca intr-o incapere goala ce trezea in tine un sentiment coplesitor de solitudine. Scoase din dulap un costum format dintr-o fusta lunga pana la genunchi si un sacou de aceeasi culoare, gri. Se imbraca repede , se machie subtil si isi prinsera parul intr-un coc. Stia bine ca atat tinuta cat si coafura ii ascundeau foarte bine varsta. O faceau sa para mai matura , iar ea exact asta isi dorea. Nu vroia ca nimeni sa afle ca avea doar 21 de ani. Dup ace spala cana si o puse la locul ei iesi grabita din casa. Iar era in intarziere, iar seful ei cu siguranta nu ar fi acceptat ca scuza : “ Ma scuzati ca am intarziat domnule insa a trebuit sa spal cana si ceainicul. De aceea am intarziat.” Asa ca urca in masina si pleca cu viteza, croindu-si drum pe strazile aglomerate ale Berlinului. După patruzeci de minute de pornit și oprit la semafoare, opri în fața construcției impunătoare în care lucra, și-i înmană cheile paznicului pentru a parca mașina. Alergă spre biroul ei, în speranța că șeful nu o va observa, dar după doar două minute fu chemată în biroul lui. Își aranjă fusta și bătu de două ori, cu respirația din ce în ce mai neregulată. -Intră, se auzi tare dinăuntru. După ce își reglă poziția spatelui, intră hotarată să aplaneze orice conflict creat de director cu vorbe bune. -Domnișoară Mayer, ați cam întarziat în ultimele zile la lucru, spuse acesta privindu-o de sus pană jos. Probabil ar fi vrut să se lege de ținuta ei, dar era impecabilă. Alissa își spuse că incă nu era prea tarziu să spună scuza cu ceainicul.
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
|
|