Antikku
Moderator Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
Am scris mini-povestea asta astazi, cam rapid...datorita unui filmulet vechi cu Tokio Hotel - Bill. Sper sa va placa.
Istoria Unei Năzuințe Avea șaptesprezece ani când îl văzuse pentru ultima oară în carne și oase, iar el îi promisese să nu o uite până la sfârșitul timpului. Ținuseră un timp legătura, dar libertatea lui era din ce în ce mai puțină și până la urmă nu i-a mai răspuns la mesaje. Acum stătea în fața studiolui și privea temătoare prin geamul întunecat. O umbră se apropie din ce în ce mai tare, iar când ușa se deschise ei îi căzu o lacrimă. -Sophie Ganja? Ea înghiți în sec și dădu din cap privindu-l pe cel din fața ei. -Vreau să văd buletinul și permisul de intrare. Își trase geanta în față și începu să scotocească prin ea. Dădu într-un final de cele două elemente care o opreau să intre și i le întinse bărbatului ce aștepta plictisit. Fumul de țigară veni asupra ei usturător. Își oprii un tușit sec și așteptă. -Vino după mine. Ea îl urmă pe un hol larg, apoi intrară într-o cameră în care căldura depășea limitele normale. -Ăsta rămâne la mine, spuse bărbatul ridicând buletinul ei într-o mână. Pune-ți permisul la g`t pentru că fără el o să fi dată afară. Și fi atentă să nu te pierzi. Ei vor veni imediat. Ea se gândi că bărbatul o credea una dintre fanele disperate cu care avea de-a face în fiecare zi. Sau poate o credea vreo prostituată care urma să îi stoarcă pe baieții de bani. Își scutură capul și se așeză pe canapeaua de piele neagră. Tremurătoare, încercă să se relaxeze. Inspiră adânc și așteptă. Sunetele pașilor de pe hol se auzeau din ce în ce mai aproape. Toc-toc, toc-toc. Ritmul lor o făceau să tremure și mai tare. Amintirile veneau amestecate și nu o lăsau să privească realitatea. Ușa se deschise și în prag apărură câteva persoane cunoscute. Erau ei, ei care ar fi trebuit să fie cei mai buni prieteni ai ei. El era în fața lor,era cu spatele râzând în hohote de ceva ce tocmai terminase de spus unul dintre prietenii lui. Ea se ridică brusc și rămase nemișcată. Brunetul cu părul în codițe îl atenționă pe fratele lui cu un tușit înnecat. Fata era încă în picioare tremurând din ce în ce mai tare. Fața îi era palidă și părea că o să se prăbușească din clipă în clipă. Brunetul înalt și slab se întoarse spre ea. Pentru o secundă el avu o întoarcere în timp ce-i înmuie picioarele într-un mod prostesc. Trecuse prin atâtea întâlniri cu fane că aceasta ar fi trebuit să îi fie la fel de indiferentă. Dar ea nu era indiferentă. O recunoscu, ea era cea care îi spusese pentru prima oară cât de bine cântă. Ea îi spusese că are încredere în el, ea îi spusese că știa că va reuși. -Mai bine plecăm, șopti fratele celui slab. Cei trei băieți dispărură în câteva secunde iar ușa se închise în urma lor cu un clinchet plăcut. -Tu...tu ești? șopti băiatul când începu să-și mai revină. Fata era la fel de șocată precum el, dar nu avu puterea să-i răspundă. El se apropie cu pași mici de ea și mai întâi îi atinse obrazul. Mâinile sale erau reci, dar ea îl simți la fel de fierbinte precum soarele în luna iunie. Îi șterse lacrimile, iar privirile lor se întâlniră cu o sclipire lucioasă. Își lăsă o mână pe umărul ei iar ea făcu un pas spre el. Corpurile le erau așa apropiate că ai fi zis că-i numai unul. El se lăsă spre fața ei continuând să o privească în ochi. -Chiar ești tu? Sophie? -Bill...scânci ea când el își apropie prea tare fața de a ei. -Ești chiar tu! Ea făcu un pas în spate. El o trase în brațele sale pe canapea. Rămaseră un timp așa, îmbrățișați. Amintirile îi invadară pe amândoi și fiecare își aminti ultima zi. Erau niște copii, dar cui îi păsa? Era o zi întunecată de toamnă. Plouase încontinuu, dar ploaia se oprise exact când ei deciseseră să meargă să își petreacă ultimul timp împreună. El i-a cumpărat înghețată cu afine iar ea l-a strâns atât de tare în brațe că lui i se făcuse amețeală. Și atunci era slab, dar acum întrecuse limitele. Dar ea l-a iubit. Și el a iubit-o, erau cuplul perfect. Dar formația l-a luat de la ea și faima la dus pe cele mai înalte culmi. Nu fusese faimos de la început, și-a adus ea aminte. Colegii lor de școală îi urau. Dar el a ajuns mare acum iar ea a rămas în urmă. El e o vedetă internațională iar ea e cunoscută ca fata de la raionul de lactate. Nu, nici ea nu a rămas prea în urmă. Ea are, ca și el, douăzeci și unu de ani și studiază pictura, dar ea nu va ajunge niciodată ca el. Iar această diferență îi va împiedica întotdeauna să fie ca înainte. Ea se mișcă puțin în brațele lui, iar el tresări. -Cum... El încercă să intrebe ceva, iar ea începu să plângă din nou. -Sophie, Sophie. Nu plânge scumpo, nu vreau să plângi. Ea se ridică din brațele lui și se aplecă să-și ia geanta de pe jos. El se ridică la fel de repede și o prinse de mână. -Uite, spune-mi că sunt un măgar, înjură-mă, urăște-mă, dar nu pleca! O trase spre el și o strânse tare. -Nu pleca, te rog. Lacrimile îi izbucniră și începu să suspine ca un copil. Deși Sophie nu voia să plece știa că ar fi fost mai bine dacă ar fi făcut asta. Dar răul fusese deja făcut. Deja se revăzuseră. Încercă să se tragă din brațele lui, dar acesta nu o lăsă. -Te rog, te rog, spune-mi că nu o să mă părăsești niciodată! țipă el aplecându-se spre ea. -Bill, eu... -Îmi pare atât de rău că nu am mai dat nici-un semn de viață, dar...știi cum e cu tabloidele. -Nu, Bill, nu știu! -Uite, Sophia... El îi dădu drumul și se așezară amândoi pe canapea. El îi luă mâna într-a sa și o trase aproape de el. Îi mângâie pe rând fața, gâtul, apoi buzele sale întâlniră buzele ei. Ea-și puse o mână după gâtul lui, dar după câteva secude de săruturi timide realiză că era prea târziu. Își pune mâinile pe pieptul lui și îl împinse. Se ridică și vru să fugă, dar el ajunse înaintea ei la ușă. -Nu te mai las să pleci. Uite... -Îmi pare rău ca am venit aici, chiar îmi pare rău. Dar Bill, eu... -Te iubesc. Afirmația lui o opri la timp. Rămase un timp pe loc, apoi îl privi în ochi. Se apropie de el și-l îmbrățisă ușor. -Și eu te iubesc, Bill. -Sophie a mea! chicoti el. Un sărut emoționat îi duse pe cei doi spre plăcerea din trecut. Se opriră după minute în șir în care săruturile scurte și dese ale lui Bill o făceau să își aducă aminte de iubirea ce-i caracteriza mai demult. Ea gemu când el îi atinse sânii prin tricoul subțire. Îi prinse mâinile și spuse: -Vreau doar...vreau să-ți spun că te iubesc. Și vreau să te ții de promisiunea pe care mi-ai făcut-o atunci. El o mai sărută o dată apoi spuse zâmbind: -Te iubesc, te iubesc. Îmi pare rău pentru toți anii ăștia în care nu am dat niciun semn de viață, dar, Sophia, draga mea, vrei să fii soția mea? Ea își plecă ochii, inspirând adânc. Emoțiile îi trecuseră demult, pentru că văzu în el vechiul iubit, vechea dragoste de care aveau atâta nevoie. Când își ridică ochii spre el îi spuse un da convins apoi îl sărută ca pentru a recupera anii lipsiți de iubire.
Modificat de Antikku (acum 14 ani)
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
pus acum 14 ani
bubblegum
Fan Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 343
Ce frumos ai scris. Sincer, am devorat bucatica cu bucatica si nu ma mai saturam. Scrii foarte bine, ai un stil foarte placut si eu, cel putin, nici nu mi-am dat seama cum au zburat randurile. Imi place firul povestii pe care ai inceput sa-l conturezi si apreciez faptul ca povestea e realista. Am aflat cate ceva despre personaje, despre istoria lor si acum ma astept la lucruri mari intre cei doi. Sper ca ai de gand sa mai scrii o continuare pentru ca pe mine ma ai deja ca cititor. Felicitari!
_______________________________________ We fucked up bigger and better than any generation that came before us!
pus acum 14 ani
kat2108
Addicted Din: Silent Hill
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1289
Foarte frumos! Idee originala, realista povestea, ne-ai captat atentia. Cum a zis si bubblegum, scri f frumos! Astept next!!!
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
~This is the life on Mars~
pus acum 14 ani
madu
Addicted Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 932
Ce frumos. Ti-am spus vreodata ca ador cum scrii? Ei bine daca nu am facuto tio zic acum. Esti geniala. Te invidiez! Toate ficurile tale mi-au placut la nebunie. E superb inceputul. Deja m-am atasat de povestea asta. Astept next!
_______________________________________ make me wanna die
pus acum 14 ani
Candy_Girl_Love_Th
Moderator Din: Satu-Mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3770
Buun, cu toate ca am mai scris odata un comentariu care dupa cum se observa nu s`a salvat [da, si asta a fost inca aseara! asta e..] am revenit cu un comm nou si sper sa fie cel putin pe masura celui vechi, ca pe masura povestii nu cred ca as putea scrie un comentariu :]] Deci: La inceput am fost in ceata, mister la maxim. Nici macar nu stiam din ce parti sa culeg povestea pentru a reusi sa pun ceva cap la cap :]] [tipic tie, ma mentii in ceata pana la punctul "x" unde totul se declanseaza si devine... Ah, superb!~] Buun..cand mi`am dat seama ca este vorba de un loc in care nu oricine poate sa intre si are legatura cu Th, la inceput m`am gandit ca probabil este vre`o prietena indepartata de`a baietiilor sau chiar, sora? Eh, nu stiu mai exact ce mi`a trecut p`atunci prin minte :]], dar stiu ca la asta nu ma asteptam. La ce? La final = ]]] Eh, dar pana caolo ;;]...desigur, ai mentinut suspansul, intalnirea privirilor celor doi "iubareti" si revederea . Oh, dulce revedere! ;x Da...ti`am spus ca devii o scriitoare in adevaratul sens al cuvantului? :]] Adica, hei, citeste ce ai scris! Nu`mi vine sa cred ca povestesc cu cineva care are un asemenea talent. [Sincer, ne depasesti! :]] ] Bine, nu stiu daca mai stiu ce sa zic, pentru ca am recitit ultima parte si m`au trecut fiori si fluturasi Mai astept asa ceva din partea ta ;;]! >;d<
_______________________________________ *Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv. ~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~
~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~
pus acum 14 ani
Alice C
Moderator Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1467
Cum de nu am vazut ca ai postat ceva nou? Gata Miku, imi revin. Promit ca imi revin.
De aceea imi place mie sa citesc povesti pe acest forum, pentru ca unele dintre voi sunte-ti chiar bune la scris! Miku' , tu esti un exemplu clar de fata talentata, stiai? Adica normal ca stiai, doar ai si o carte publicata[ iar eu iti sunt manager , stiu ca aiurez].
Revenind la poveste. M-a captivat inca din primele cuvinte. Acele amintiri[ se potriveste perfect piesa celor de la Within Temptation - Memories, pentru ca sentimentele lor isi au radacinile in trecut iar acum revin in prezent cu ajutorul amintirilor] sunt cele ce readuc la viata aceasta relatie trecuta dar totusi nu uitata.
Este o poveste incarcata de emotii, ce pe mine m-a fermecat pur si simplu. Mi-a parut rau ca s-a terminat atat de curand, insa finalul acestei mini-povesti este superb! Iubirea dintre ei a reinviat asemeni unui trandafir ofilit de soare ce isi recapata culoarea si frumusetea imediat ce il pui in apa.
A fost o placere sa citesc aceste randuri ce mi-au delectat privirea. Miku, eu te astept cu o continuare aici, sau daca pe aceasta poveste nu o continui, te astept cu o noua poveste la fel de minunata ca aceasta si ca celelalte :X.
Btw, nu cred ca ti-am zis pana acum, insa trebuie sa stii ca este o onoare pentru mine sa am cartea ta in biblioteca. [ Stii cat de mult mi-am dorit sa am cartea ta in biblioteca, nu? ] Deci ma voi lauda si la nepoti ca autoarea cartii mi-a fost, sau poate inca imi va fi[ vom fi doua babe nebune ] prietena!
>;D<
_______________________________________
pus acum 14 ani
Antikku
Moderator Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
Pai ok pentru nooi miss babele nebune, ma apuc sa scriu o continuare. Sigur, nu stiu daca voi reusi sa scriu destul de bine pe tot parcusrul povestii, dar voi incerca. Voi chiar sunteti mult prea exagerate. Toate! Hai ca nu-s chiar asa. Adica mda, am o carte, dar pe bune acum, nu sunt chiar atat de buna. Cand voi ajunge sa scriu precum Herta Muller, Paulo Coelho si alti mari scriitori, atunci. Deci...
In orice caz, entuziasmul vostru m-a dus spre o continuare. O pun in seara aceasta(:
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
pus acum 14 ani
Alice C
Moderator Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1467
Nu citesc Herta Muller, insa Paulo Coelho da. Si este unul dintre scriitorii mei preferati. Adevarul este ca nu poti scrie ca ei, cel putin nu ca Paulo. Fiecare persoana are un alt mod de a scrie si na, daca am fi toti la fel am devine plictisitori. Tu esti la inceput . Miku este mica acum, dar poate peste ani va deveni mare . Astept continuarea cu mare nerabdare!
P.S. Eu nu sunt exagerata. Sunt realista. Stii asta deja .
_______________________________________
pus acum 14 ani
Candy_Girl_Love_Th
Moderator Din: Satu-Mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3770
Ma bucur mult ca urmeaza sa continui! ;]] Nici eu nu pot sa ma laud ca am exagerat :]], am glumit la un moment dat, dar..adevarul este ca imi place mult cum scrii si pentru mine deja esti o adevarata scriitoare >;d< ;]]
_______________________________________ *Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv. ~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~
~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~
pus acum 14 ani
I_Love_Tom
Fan Din: Nikaieri..pretutindeni'h!
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 324
shi mie imi plake mi se pare super romantik poate k nu e tokmai asha romantik..dar...8-> eu visez... ashtept sa vad ce ne aduki in kontinuare !
_______________________________________ =pEnTrU cA DrAgOsTeA eXiStA!=
pus acum 14 ani
Antikku
Moderator Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
Multumesc mult de tot pentru toate parerile voastre. Astept si critici. O sa pun cate o melodie care ma inspira pentru cate o continuare aici, atunci cand e vreuna. Pentru data aceasta, Ich Bin Nich Ich - Tokio Hotel
Sper sa va placa si in continuare, am cam...stalcit-o.
Bill se ridică ștergându-și lacrimile și o privi zâmbitor. Era ceva ce se mișca parcă prea repede. Fusese entuziasmat când o văzuse. Nu, fusese fericit, cu adevărat fericit că reușise să o vadă și să o țină în brațe. Ea stătea acolo, pe pieptul lui, iar el o ținea strâns în brațe. Închise și el ochii gândindu-se. Cum de reușise ea să intre? Cum de totul părea atât de simplu? Îi venea să râdă și să plângă în același timp. O sărută pe păr apoi își sprijini bărbia de capul ei. Sophia încerca să se trezească de c`teva minute bune, dar îi era prea greu să deschidă ochii din pat. Soarele se ridica rece deasupra orășelului lumina lui devenea obositoare după un somn lung. Când într-un final soneria se oprise, în cameră întră mama ei, obligându-o să se scoate. Nimic nu putea fi mai obositor decât trezitul de dimineață, își spunea micuța Sophia mereu. Școala o obosea destul de tare, dar obișnuia să doarmă unsprezece ore pe noapte. -’Neața, frumoaso, i s-a adresat mama ei sărutânduo pe frunte. Cum ai dormit? -Cinci minute...mormăi fetița când mama îi trase pătura ce o învelea. -Ești deja în întârziere, a trebuit să-l duc pe bunicul la gară și am ajuns târziu. Hai, ridică-te. O trase încet în picioare și o ajută să-și găsească echilibrul. Clasa întâi e cea mai grea, îi spunea mama ei mereu, ai să vezi, o să te obișnuiești. -Mami, pot să merg la Tania după școală? Mama ei îi dădu aprobarea în timp ce-i alegea cărțile pentru acea zi. Totul părea simplu, dar familia ei se mutase în Loitsche pentru că banii le ajungeau cu greu. Tatăl fetiței murise cu trei ani în urmă, făcuse al treilea accident vascular. Îi fusese fatal. Mama ei, o femeie de treizeci și cinci de ani, găsise un post liber la biblioteca locală și acceptase transferul din Berlin, mai mult pentru că acolo taxele de întreținere ale locuinței erau prea mari. Acum, că fetița ei mergea la școală avea nevoie și mai mare de bani, iar directoarea școlii, o femeie cu un suflet bun, i-a făcut o reducere pentru taxele de școlarizare. -Haide Sophia, o să întârzii. -Vin acum mama! Fetița coborâ scările în grabă, iar când cele două ieșiră din casă, privirea ei fu captată de o mașină de peste stradă. În casa din fața lor nu mai stătea nimeni de mult, adevărații proprietari încuiaseră și plecaseră fără să se uite înapoi. Sophia privea încântată cum doi copii ajutau la căratul bagajelor mai mici. Chiar din acea zi s-au jucat împreună în fiecare zi, iar ea avea încredere deplină în ei: erau prieteni buni. Timpul a trecut repede, iar copilăria a început să dispară. Sophia împlinea cincisprezece ani pe 20 august, iar gemenii voiau să-i facă drept cadou o melodie complusă de ei. Sophie se ridică din pat, privind încă o dată telefonul ei. Niciun apel. În căști melodia Durch den Monsoon era pusă pe repeat. Fusese lansată cu câteva zile în urmă iar ea o adora. Se ridică, mergând spre geam. Se uită discret spre casa de peste stradă. Nu prea știa ce se întâmplase cu ea, dar avea o nevoie acută de prezența lui Bill. Băiatul stătea și el la geam, dar cu spatele. Avea în mână o foiae. În câteva secunde o cocoloșii și o aruncă peste altele. Și el simțea ceva diferit pentru Sophia și voia să îi scrie un c`ntec, în fapt, se oferise să scrie versurile pentru melodia-cadou. Nu prea îi ieșeau cuvintele, cert e că știa că el nu se recunoștea când era vorba de ea. Pentru un moment avu o licărire simpatică. „Nu sunt eu însumi” își spuse el fredonând o melodie încet. „Ochii mei mă privesc obosiți si nu găsesc nicio alinare, nu sunt eu însumi c`nd tu nu ești aici, l`ngă mine, sunt singur.” Perfect, gândi el, mândru de prima propoziție care i se părea că are sens din tot ce scrisese. O bătaie în ușă îl sperie și il făcu să caute disperat un loc unde să ascundă foaia. -Pot să intru, Bill? Vocea fetei de la ușă îl sperie și mai tare. Inima îi bătea cu putere și încercă să îndese toate hârtiile cocoloșite sub pat. Se duse după un timp și deschise ușa de la cameră timid. -Scuze, am...e cam mizerie aici. Ea îl privi la fel de timidă. Unde le era lejeritatea copilărească? -Aici, spuse Bill dând cariocile colorate jos de pe scaun. Poți să stai aici. Strânse stângaci cearșaful de acoperit și se așeză într-un final pe pat. Ce să-i spun? gândi el sacadat. Ce să-i spun? -Ce faci? Sunt așa idiot, se mustră el. -Voiam să te întreb dacă mama ta mai ajunge curând în Mugdeburg. -De ce? -Ăă...am nevoie de ceva. Bill vru să o întrebe dacă ar vrea să iasă cu el la un film dar cuvintele nu-i ieșeau. -Bill, ești bine? El tresări aproape speriat. -Da, da. Voiam...voiam să te întreb daca...ahm, dacă ai vrea să mergi cu mine la un film. Sophie rămase nemișcată. -Adică...știi, tot trebuie să ajungi în Magdeburg. Tom nu vrea să meargă și nu am cu cine, încercă el să își asigure un loc în afara penibilului. Prostule, își spuse el dându-și seama că a jignit-o. -Voiam să spun... -Da! îl întrerupse ea aproape entuziasmată. -Mi-ar plăcea, mi-ar plăcea tare mult. Când? El se relaxă și vorbi: -E un autobuz peste o oră, vrei să mergem azi? -Super, merg să mă pregătesc. -Eu o să, ăhm...o să vin la tine într-o jumătate de oră. E bine? Ea se ridică zâmbind și ieși. -E perfect, ne vedem atunci. Când Sophie ajunse acasă se trânti în pat cu ochii închiși. -Te iubesc, Bill! exclamă ea emoționată. După câteva minute se ridică brusc, dându-și seama că nu avea nimic nou sau bun pentru a se îmbrăca. Daca arată urât Bill nu o va mai plăcea, crezu ea. -E o întâlnire, spuse cu voce tare. Cu ce să mă îmbrac? Hainele zburau prin cameră iar ea era tot nemulțumită. Probă tricouri, cămăși, blugi, fuste, da r nimic nu era perfect. Într-un final observă o rochită neagră, strâmtă. Când o probă își spuse: ești perfectă! Se plimba în holul de la intrare așteptând să vină Bill. Întârziase cinci minute iar ea mai avea puțin și începea să plângă. -Dacă nu mai vrea? se întrebă ea temătoare. Dacă mă urăște? Părul ondulat îi dansa pe umerii aproape goi în timp ce ea făcea kilometrii dintr-o parte în alta a holului. Soneria o sperie tare rău. Ceasul arăta fără douăzeci. Deschise încet ușa și observă că era Bill. -Scuze...a trebuit să...îl conving pe Tom că asta nu e o înt... Se opri înainte de a termina cuvântul. Ea zâmbi, analizându-l. Avea pe el blugi si un tricou negru cu imprimeu Metallica. Rochia ei părea prea glamour pentru el. Nu-s bună de nimic, se mustră ea speriată. -Ești...frumoasă, spuse Bill privindu-o fascinat. -Mersi, roși ea. -Mergem? Se îndreptară amândoi spre stația de autobuz. Tocurile ei prea înalte o incomodau, dar se simțea exact cum spusese el: frumoasă. Alături de el se simțea frumoasă.
Modificat de Antikku (acum 14 ani)
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
pus acum 14 ani
bubblegum
Fan Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 343
Cat de draguta a fost continuarea asta. A fost infantila si dragalasa, descrierea perfecta a primei iubiri. Mi-a placut la nebunie cum a descris gandurile lor in contrast cu ceea ce spuneau cu voce tare. Am stat cu zambetul pe buze intreg timpul cat am citit si sincer iti spun ca am adorat partea asta. Ma bucur ca ai decis sa le spui povestea. Felicitarile mele, Miku!
_______________________________________ We fucked up bigger and better than any generation that came before us!
pus acum 14 ani
Antikku
Moderator Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
Mi se par amuzante aceste scene primordiale din iubirea unui adolescent. Se va continua putin, cred ca maine. Mersi
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
pus acum 14 ani
kat2108
Addicted Din: Silent Hill
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1289
asa am facut cand am citit Pe langa asta, mi-a placut la nebunie cum ai trecut peste ani, punand lucrurile in contrast. Mi-ai starnit interesup pt ca ai scris ce au gandit ambele personaje, ceea ce face totul mult mai amuzant. Daca ar unul ce gandeste altul Sunt asa de simpatici, cu stangaciile lor si cu incercarile lor de a fi „perfecti”. Astept next!!
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
~This is the life on Mars~
pus acum 14 ani
madu
Addicted Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 932
Cat de frumoasa a fost partea asta. Cat de adorabili sunt amandoi Ma bucur ca s-au intalnit din nou NEXT
_______________________________________ make me wanna die
pus acum 14 ani
Antikku
Moderator Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
Mersi Kat, Madu. As fi scris acum daca nu mi se intampla o porcarie...scriu maine
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
pus acum 14 ani
kat2108
Addicted Din: Silent Hill
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1289
ok
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
~This is the life on Mars~
pus acum 14 ani
Antikku
Moderator Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
Sorry ca a durat atat. Am incercat sa tin o legatura cu istoria formatiei in toata povsetea, dar in aceasta continuare are parca mai multe legaturi. Ce spuenti, ar putea fi o varianta la Zimmer 483?
Timpul trecea prea repede pentru cei doi îndrăgostiți. Formația lui Bill lua amploare și Sophia se simțea din ce în ce mai mică pe lângă el. Formația urma să plece în primul turneu în Germania și o mică parte din Europa. Bill își schimbase coafura manga în urma unei discuții cu Sophie. Băieții erau din ce în ce mai prinși în interviuri și se pregăteau temeinic de primul concert. Bill voise cu orice preț să o ia alături de el pe Sophie în turneu, dar școala nu aștepta pentru ea. Nu s-ar fi așteptat, dar sala avea peste 10.000 de fani. Sophie, care reușise să vină doar la primul concert, stătea bine ascunsă între staff-ul echipei. Momentul în care Bill a început să cânte Schrei a fost unul dintre primele în care s-a gândit că ea nu mai era destul de bună pentru el. Privind spre mulțimea de fane care strigau exaltate, a avut impulsul de a fugi. Dar nu putea, nu putea pentru că paparzzi erau la ușă, iar băieții nu voiau niciun scandal la început de drum. Și-a abținut lacrimile în timp ce l-a văzut pe Bill dând îmbrățișări fanelor, s-a abținut să plângă în timpul petrecerii de după și s-a abținut să plângă când a trebuit să meargă alături de Tom, care trebuia să-și facă o figură de cuceritor. A trebuit să râdă atunci când voia doar să stea întinsă și să plângă. Și-a dat seama că acea viață plină de lumini nu era pentru ea. Și și-a dat seama când formația era încă la început. A plecat mai devreme de la petrecere și s-a dus în camera lui Bill. Toată călătoria și toți fanii gălăgioși o obosiseră. Și-a imaginat succesul băieților încă de când Bill cânta la concursuri. Dar schimbarea numelui trupei, scoaterea unui album și amploarea ce o luase turneul părea să o depășească. Când l-a găsit pe Bill, l-a sărutat puternic pe buze. Au trecut doi ani de când formația devenise cunoscută pe mapamond. Tokio Hotel se pregătea de lansarea unui album nou. Bill stătea singur, într-un colț, până când o fană i s-a alăturat. Era cam beată și mirosea teribil. Bluza scurtă îi dezvelea sânii prea mari pentru corpul ei și Bill se simți dezgustat. Îi zâmbi prostesc atunci când ea bolborosi ceva și privi în altă parte. Încerca să o găsească cu privirea pe Sophia, dar, având în vedere lumina slabă și mulțimea sufocantă el se hotărâ să o sune. Era vacanța de vară, iar Sophia acceptase să vină cu ei în turneul european. Se îndreptă spre camera sa de hotel, încercând să apeleze numărul ei. Suna ocupat, mereu. La infinit. A auzit niște pași repezi pe hol și în secundele următoare cineva s-a izbit de el, dar a continuat să alerge. -Hei, tu! Întorcându-se spre persoana cu pricina, și-a dat seama că este Sophia. -Sophie! Strigă el speriat, fugind după ea. La ieșirea din hotel el oprinse de mână și o trase puternic în brațele lui. -Unde crezi că fugi? țipă speriat și nervos -Lasă-mă, Bill! -Sopie, ce naiba ți s-a întâmplat? Te comporți de parcă aș fi o fantomă. -Bill, trebuie să plec. Lasă-mă. -Uite, nu putem vorbi aici. Hai în camera noastră. O trase după el până în lift, unde o privi simțindu-se mai puternic decât de obicei. Nu știa de ce voia să fugă, dar îi era teamă să nu opiardă. Simți lacrimile înțepându-i ochii dar nu plânse. -Ce s-a întâmplat, începu el așezându-se pe pat. Ea stătea cu fața spre ușă, gândindu-se ce ar trebui să facă acum. Bill se ridică din pat și se duse la ușă. O deschise și șopti: -Vrei să pleci? Eatremură. Avea doar șaptesprezece ani și știa că nu avea prea multă certitudine în acțiunile ei, dar nu se clinti. -Așa ziceam și eu. Frizura japoneză a lui Bill se clătină când trânti ușa. -Uite, Sophia. Știu că nu sunt cel mai bun iubit din lume, știu că greșesc cu multe. -Nu! sări Sophia întrerupându-l. Nu tu ești problemea aici, chiar nu vezi? -Cum? Bill se rezemă de zid privind-o atent. -Tu ești celebru, eu sunt o simplă fată. Bill nu spuse nimic. În mintea lui făcea conexiunea între vorbele ei. -Eu nu am ce căuta în lumea asta. A mers un timp, a mers pentru că tu erai în turnee iar eu acasă. Dar nu ai nicio idee cât de greu îmie să te văd atât de rar. Nu ai nici cea mai vagă idee. Lacrimile ei începură să-i curgă încet pe obraji, iar Bill veni lângă ea. Fără să spună nimic, o îmbrățișă. Ea continuă să plângă în brațele lui. El o trase în jos și se rezemară de un fotoliu. -Niciodată, dar niciodată nu te voi uita. Dacă tu pleci, foarte bine. O privi în ochi și continuă. -Dar nici eu nu voi fi fericit. Nu voi fi cu nimeni. Te voi aștepta pe tine, iubirea mea, pentru că într-o zi vei veni și ne vom iubi ca și când ar fi trecut între noi sute de ani. -Bill... -Ține minte, Sophie, frumoasa mea, ține minte că deși voi fi înconjurat de fane, eu nu te voi uita niciodată. Te iubesc, micuța mea Sophie. Ea suspină și se ridică. Apucă repede mânerul geamantanului și fugi din cameră. Ușa se lovi de perete, iar privirea lui Bill căzu pe ea.
Zimmer 483, murmură el. Așa se va numi noul album. Să nu mă uiți niciodată, Sophie, pentru că orice s-ar întâmpla vei fi singura iubire pentru mine.
Modificat de Antikku (acum 14 ani)
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
pus acum 14 ani
Alice C
Moderator Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1467
Pentru inceput, domnisoara Elena :| pot sa stiu si eu de ce nu m-ai anuntat ca ai postat la aceasta poveste? La telefon puteai sa-mi spui sau macar un mesaj offline trebuia sa-mi lasi. Nu stiu cum de am reusit sa intru pe forum, insa uite-ma aici .
Deci, ai facut asa cum am vorbit atunci :X. Ador, iubesc, aceasta poveste care ma face sa-mi amintesc de acea formatie ce o ascultam candva non-stop, dar pe care timpul a schimbat-o , iar acum abia daca mai ascult o melodie de-a lor pe luna.Si asta intr-un caz fericit.
Tu stii ca eu am prostul obicei sa plang la filme, seriale, carti, nu? Ei bine aproape am inceput sa plang la ultima parte! Este atat de incarcata de emotii ca ma lasat fara cuvinte. De aceea si spun acum numai tampenii.
Imi place cum ai imbinat istoria formatiei cu drumul parcurs impreuna in timpul relatiei lor. Se impletesc perfect aceste doua aspecte, dand cititorului o senzatie de fluiditate. Nu este ceva rigid, fortat sa sune bine.
In acest caz putem vorbi de dragoste adevarata. O dragoste ce dainuie peste ani, desi ei nu se mai intalnesc. Este o dragoste feerica.
Scuze pentru ceea ce am aberat mai sus, insa am capul varza. Am avut azi teza la romana . Abia astept sa scap de teze! Saptamana urmatoare o am pe ultima la istorie si apoi o sa fiu mai relaxata. In concluzie astept continuarea!
_______________________________________
pus acum 14 ani
Antikku
Moderator Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
Am fost asa entuziasmata de comentariul tau ca am decis sa pun ceeac e am mai scris azi. Sper ca, desi am revenit in prezent, sa nu dauneze in a-ti placea. Mersi.
Bill se ridică de pe canapea cu Sophie în brațe și deschise ușa cu piciorul stâng. O privea emoționat, fericit că era pentru totdeauna a lui. Se ținuse cu strictețe de promisiunea ce i-o făcuse cu patru ani în urmă. Când fusese cu ea știuse că e destul de sensibilă, dar știa că-l iubește și odata cu iubirea lui, se decisese să o lase pe ea să decidă ziua pasului cel mare. Și-o dorise din totdeauna, și-o dorise atunci când fusese la film cu ea, și-o dorise în fiecare noapte în care dormea cu ea, dar dorința lui se transformase în iubire și o adora atât de tare că nicio fată nu-i atrăsese atenția prea mult. Acum că o ținea în brațe tot ce voia era să nu o piardă. Tocmai o ceruse de soțiedeși niciodată nu se gândise la asta. Dar nu avea niciun regret. Trebuia să-i ia un inel. În timp ce a așezat-o în pat s-a gândit la ceva mai simbolic pentru a-i arăta că nu glumea în legătură cu tot. Își atinse buzele de ale ei și ieși din cameră. – Tom, ești aici? vorbi el intrând la Tom în cameră. – Deci, care-i treaba, frate? – Mă însor. Tom începu să râdă privindu-l pe Bill puțin ciudat. – Virginul Bill se însoară? – Tom! – Haide Bill, doar pe ea ai așteptat-o toată existența ta, ce mai aștepți? – Încetează. Voiam să-ți cer caietul meu de cântece. – Cel vechi? – Mhm. Tom se întoarse cu spatele și căută prin valiza lui până dădu de un caiet cu coperți negre. – De ce îl vrei? – Am nevoie de un inel, a spus Bill aproape ironic. – Și te crezi magician? Vrei să scoți un inel de acolo? – Nu, idiotule. – Păi succes cu toată treaba asta, țipă Tom după Bill care ieșise din cameră. Bill intră înapoi în dormnitorul lui, unde Sophia dormea liniștită exact așa cum o lăsase. Se așeză lângă ea privind-o. Știam că ne vom reîntâlni, își spuse în gând. Te iubesc atât de mult. O mângâie fin pe coapsă, trăgând cearșaful peste ei. O luă în brațe așa cum o lua când erau niște adolescenți fericiți. Ea se foi în brațele lui, iar el își ținu respirația când ea îl privi în ochi. Sophie îl sărută amuzată de fața lui temătoare. – Îmi pare rău că te-am trezit, șopti el dându-i părul după ureche. Ea clipi și se împinse în el. – Chiar...te-ai ținut de cuvânt? Atâtea tabloide pline cu povestea lui. Atâtea întrebări în van, gândi el. Sunt virgin, dar o iubesc. Iar acum îl întreba tocmai ea lucrul care lumii i se părea jenant. Nefiind pregătit pentru o asemenea întrebare,simți cum sângele îi urcă în obraji și amețește. Pentru o secundă se întrebă dacă ea făcuse același lucru. – Deci? insistă ea rânând. – Da, murmură el când ea îi luă mâna într-a sa. Ea își plecă privirea și continuă. – Îmi pare rău. – Mie nu! spuse el repde. Bill îi sărută buzele apoi gâtul. Ea se ridică și se puse deasupra lui, desfăcându-i fermoarul hanoracului. Tremurau amândoi destul de tare, dar emoțiile lor erau pline de dragoste. Îl sărută iar el îi răspuse plin de dorintă. El îi înlătură cămașa neagră și îi mângâie spatele încet, timid. Ea îi trase tricoul de pe el apoi se lăsă lângă el. În timp ce-l săruta îi desfăcu pantalonii, iar el și-i dădu jos. Se sărutară încet, iar ea îi luă mâinile și i se puse pe sânii ei. El avu o reținere, dar ea îl mușcă de buza de sus gemând. Bill începu să o mângâie cu degele lui lungi provocându-i arsuri de plăcere. Când întrun final îi sărută sânii ea își spuse că Bill era băiatul perfect pentru ea. Ea se așeză pe el mângâindu-l cu limba spre boxeri. El o prinse și o trase la același nivel cu ea, dându-și boxerii jos. Erau într-un final amândoi dezbrăcați, sub cearșaful umed. Ea tremură când el o pătruse, dar se concentră pe buzele lui. Plăcerea ce i-o oferea el în acele momente nu putea fi egalată cu nimic din ceea ce trăise până atunci. Masându-i sânii cu limba, ea simți cum și-l dorește și mai tare. El se lăsă pe ea după un timp, apoi se priviră respirând obosiți. Zâmbeletele lor erau uriașe, iar chipurile lor erau încă într-o altă lume. El o ținea strâns la piept, iar ea îl mângâia ușor pe gât. Părul lui era transpirat, iar ea continua să geamă printre săruturile lui. – Te iubesc, șoptiră amândoi în același timp după care râseră o secundă. Bill o sărută din nou, atingându-i sânii încă reținut. Ei adormiră târziu, după ce jocurile lor timide îi obosiră.
Modificat de Antikku (acum 14 ani)
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
pus acum 14 ani
Alice C
Moderator Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1467
Ei bine, exact la asta ma gandeam si eu Miku. Nu are cum sa nu-mi placa cand descrii totul atat de frumos! Exact la asta m-am gandit si eu dupa ce am citit prima parte, la o plimbare in trecut, dupa care urma o cazatura in prezent spre a privi, de ce nu, viitorul. [ sunt dereglata, zau ca da]
Titlul se potriveste perfect, stii? Adica na, evident ca stii, ca doar tu l-ai ales. Dar vreau sa spun, ca acum, dupa aceasta povestire a trecutului, chiar se poate numi " istorie". Istoria a doi tineri ce se iubesc. Mi se pare fascinanta aceasta poveste!
Am ras la replica lui Tom cu magicianul. Acum serios, ce are de gand sa faca cu acel caiet, ca asa cum a zis si Tom, nu poate scoate din el niciun inel. Poate vrea sa-i dedice un cantec..ce dragut si romantic ar fi!
Melodia, " Human connect to human" nu putea fi mai potrivita de atat. Om conectat la om Baiatul intalneste fata,stie ce sa faca Om conectat la om Cum pot sa ma conectez la tine?
Un sarut, o atingere Niciodata de ajuns Asa moale asa fierbinte Nu te opri Deci da, foarte bine aleasa melodia.
Cat de inocenta a fost intrebarea pusa de ea, daca a asteptat-o. Si totusi atat de provocatoare. Ea tocmai la invatat pe Bill sa traiasca la o intensitate la care el nici nu a visat ca poate ajunge. Nici nu mai stiu ce sa zic, ma crezi? Ideea e ca-mi place mult si astept continuarea cat mai curand
_______________________________________
pus acum 14 ani
kat2108
Addicted Din: Silent Hill
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1289
Ai descris secventa de dragoste atat de frumos, doi tineri care se iubesc nebuneste fara sa le pase de restul... Deja m-am indragostit de ficul tau. Melodia se potriveste de minune, parca a fost scrisa pt asa ceva... Astept nextul cu mare nerabdare Succes!
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
~This is the life on Mars~
pus acum 14 ani
madu
Addicted Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 932
Ce frumos ai descris totul Iubesc ficul acesta. Ramasem in urma cu un next iar cand am citit trecutul mi-au dat lacrimile de parca as fi fost eu Sophie. E superb. Astept next.
_______________________________________ make me wanna die
pus acum 14 ani
bubblegum
Fan Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 343
Oh, imi pare rau ca am ratat un next. A fost minunat. Partea in care Sophie pleaca a fost atat de induiosatoare incat am trait sentimentele odata cu personajele tale. Mi-am dat seama ca ce e intre Bill si Sophie e serios pentru ca si-au facut o promisiune de fiedelitate aproape imposibil de tinut. Asta nu se intampla in fiecare zi. Sincer, nu ma asteptam ca dupa patru ani cei doi sa se fi tinut inca de promisiune. Nu stiu, e poate din cauza faptului ca azi sexul nu prea mai are legatura cu dragostea. Am fost placut surprinsa sa vad ca amandoi erau la del de neexperimentati si ca s-au asteptat reciproc. Mi-au placut la nebunie descrierile tale si cum ai condimentat situatiile. Foarte, foarte frumos ai scris si imi face mare placere sa citesc proza ta.
_______________________________________ We fucked up bigger and better than any generation that came before us!
pus acum 14 ani
Antikku
Moderator Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
Ma bucur ca v-a placut. Scuze intarzierea...
Era o zi ștearsă de iarnă, iar zăpada cădea abundentă peste Leipzig. Căldura emanată de calorifere era destulă pentru a încălzi o întreagă casă, dar Sophia tremura plângând. Se lăsă pe marginea geamului ținând mâna în bătaia vântului. Ar fi vrut să fie alături de cineva drag ei, dar renunțase de bunăvoie la el. La cei șaptesprezce ani ai ei credea că a luat o decizie bună. Corpul îi tremură în timp ce-i veneau în minte săruturile lui apăsate. După ce plecase de la hotel luase primul tren spre casă. O sunase pe mama ei să o ia, dar nu voise să vorbească nimic. Plângea sacadat, iar mama ei înțelesese din prima durerea fiicei ei. O dusese în camera ei, aducându-i o cană plină cu ciocolată fierbinte. Fata o îmbrățișas, continuând să plângă. Voia cu tot dinadinsul să se convingă că făcuse alegerea cea bună. Cuvintele lui Bill o făcuseră să sufere și mai tare. Știa că el nu se va putea ține de promisiune, dar cuvintele lui plne de dragoste și tristețe o alinaseră. Acum voia să-l uite. Dar dragostea lor fusese prea mare și acel gol din stomac îl asemăna cu moartea. A închis geamul și s-a întins în pat. Lipsise o săptămână de la liceu și trebuia să recupereze. Dar niciodată nu îi plăcuse școala. Iar acum se simțea atât de singură. A luat telefonul, voind să o sune pe Tania, una dintre cele două prietene din copilărie, dar a văzut că Bill o sunase de câteva ori. Privind atentă telefonul, a hotărât să-l apeleze. Vocea lui a speriat-o pentru o secundă. – Bill, scuze. – Sophia, ești bine? – Îmi cer scuze că nu ți-am răspuns, chiar nu am văzut apelurile. – Mi-am făcut griji pentru tine, Sophie. Vocea lui era tremurândă și Sophie își dădu seama că el plânge. Trebuia să închidă sau ar fi început să plângă și ea. – Bill, trebuie să. – Stai, nu închide, o repezi el cu o voce dulce. – Spune. – Putem...cel puțin să mai vorbim din când în când? – Bill, eu... – Îmi e așa dor de noi. – Nu ar fi trebuit să începem relația așa, spuse ea rece. – Nu spune asta, Sophie, pentru că nu te voi crede când îmi vei spune că nu mă iubești. Ea strânse o pernă în brațe și își dori ca Bill să fie lângă ea. Sau să nu-l fi întâlnit niciodată. Da, dacă nu l-ar fi întâlnit, ea nu ar mai suferit. Își scutură capul și se resemnă. Nu trebuia să aibă asemenea gânduri. – Deci? reluă Bill. – Deci ce? întrebă ea fiind luată pe nepregătite iarăși. – Vreau să rămânem prieteni. Vreau, Sophie, îți cer să rămânem prieteni. – Bill, eu...nu știu. Nu pot. Uită-te la mine, sunt atât de vulnerabilă. Nu ne putem vedea niciodată așa. – Dacă aș fi lângă tine mi-aș dori să te lovesc, spuse Bill încruntându-se. În camera lui era o liniște mormântală. – Mi-aș dori să poți face asta, spuse ea zâmbind. Voia să-l uite dar voia să-l aibă lângă ea. Simțea nevoia de a-l avea lângă el și nu voia să simtă durerea despărțirii mai tare de atât. – Trebuie să închid, susură într-un final Sophie. – Nu! țipă Bill, dar în telefon se auzea sunetul electric al unui număr ocupat. Îi trimise printr-un mesaj salutul de la revedere și merse în camera lui Tom. Brațele lui o înconjurau puternic, de parcă ar fi vrut să nu-i ofere nicio cale de evadare. Ea zâmbi privindu-l adormit. Noaptea trecută părea ireal în lumina ascuțită a dimineții. Îl atinse încet pe obraz, dar se retrase imediat ce el începu să bolborosească prin somn. Își abținu un surâs și se strânse la pieptul lui, sărutându-i pielea albă. Se gândise de multe ori cum va fi prima ei oară, dar nu își imaginase că va fi cu Bill. Totul părea atât de ireal! Bill oftă încet și deschise ochii. Ea își ridică privirea spre el, stânjenită. – Bună dimineața rază de soare! spuse el sărutând-o. – Neața și ție, frumosul meu prinț, râse ea. El continuă saruturile spre gât și ea gemu încet când el o mușcă de un sfârc. Se ridicară sărutându-se frenetic, și se izbiră de perete, doborând un tablou. Bill o luă în brațe și o puse pe măsuța televozrului, continuând să-și miște mâinile pe corpul ei. Gemetele lor fură întrerupte de o bătaie în ușă, și când ea se depărtă de Bill lovi televizorul, care căzu cu un zgomot infernal. – Cine e? strigă Bill răgușit. – Sunt Georg, idiotule, deschide ușa. Bill luă cearșaful de pe pat ducându-e să deschidă. – Hei, strigă Sophie după el. Eu rămân dezbrăcată? – Scuze, scuze, începu Bill să râdă și îi dădu cearșaful. Ea și-l puse în jurul ei în timp ce Bill își lua boxerii pe el. Când deschise ușa, Georg năvăli în cameră. – Bill, avem un interviu în...Ce naiba ați făcut aici? Analiză camera, apoi rămase cu privirea la cei doi care roșiseră stânjezinți, – Frate! exclamă el amuzat. Le zic ălora de vor interviul să-l amâne? – Nu...cine știe cum interpretează, spuse Bill luându-și pantalonii pe el. Vin acum, așteptați-mă jos. După ce Georg plecă, Bill oftă îmbrățișând-o pe Sophie. – Iubito, trebuie să plec. Promit să mă revanșez diseară. Ea zâmbi, așezându-se pe pat.
Modificat de Antikku (acum 14 ani)
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
pus acum 14 ani
kat2108
Addicted Din: Silent Hill
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1289
Ce frumos!! Iubesc felul cum combini trecutul cu prezentul, as vrea sa pot face si asta asa de bine Deja m-am indragostit de idea ficului, de dialogurile siropoase si de scenele fierbinti ale ficului tau!! Astept next! Succes!!
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
~This is the life on Mars~
pus acum 14 ani
bubblegum
Fan Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 343
Hahaha! Cel mai mult imi place cand sexul e ca un drog pentru personaje. Prima doza e gratis si odata ce-au gustat nu mai pot sa-si tine mainile la locul lor Sunt tare dragalasi Bill si Sophie si am impresia ca se poarta de parca ar fi din nou adolescenti. Am impresia ca au luat-o de la capat exact de acolo de unde o lasasera, adica din adolescenta. Imi imaginez ce-o fi crezut Georg cand a vazut dezastrul din camera Ma bucur ca dupa cat au suferit amandoi, au reusit sa fie din nou impreuna. Asta spune ceva despre personalitatile lor si despre legatura puternica dintre ei.
P.S. Eu, una, as fi intrat in pamant daca ar intra Georg peste mine si Bill in timpul sexului. M-as fi ascuns in baie
_______________________________________ We fucked up bigger and better than any generation that came before us!
pus acum 14 ani
Candy_Girl_Love_Th
Moderator Din: Satu-Mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3770
Ar trebui sa`mi fie rusine, nu crezi? Ei bine, eu asa cred. Povestea ta..mi`a dat lacimi, nu stiu daca ma credeti sau nu :]]. Mi`a fost atat de dor de vechiul Bill, de toata inocenta lui, de absolut tot. Cum ai legat piesele, viata lui, istoria trupei, totul, de povestea ta, a fost impresinant. Uite ce numesc eu talent, experienta si o adevarata imaginatie. La inceput, vroiam sa te intreb daca chiar asa s`a intamplat. Am fost..fascinata de povestea ta. Nu stiu, m`a atins foarte tare. Mesajele transmise sunt foarte profunde. Am trait toate acele sentimente si mi`am adus aminte de viata grea pe care o duce cu adevarat Bill. La inceput, cum am si spus, am fost in ceata, total. Dar acum, totul se leaga. Piesele pe care le alegi, intamplarile..foarte frumos! M`ai surprins cu aceste capitole, Miku`, felicitarile mele>;d< In rest, despre povestea in sine pot sa spun ca ma bucur ca Bill a asteptat`o. Doar de asta s`a facut atata tam-tam :]] eh..eu deja fac legatura cu lumea reala :]] E prea tarziu sa mai scriu ceva..raman la un comentariu cam scurt..asta e. Astept continuarea, care sper sa vina curand, ca altfel de mananc de vie :]]
_______________________________________ *Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv. ~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~
~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~
pus acum 14 ani
Antikku
Moderator Din: anoTHer place
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1051
Well, ma pun serios pe scris. In curand urmatoarea parte aici, la Zoom nu stiu insa cand. Eh, scriu chiar acum. Merci pentru comenturi fetelor, le ador! Lari, sa nu-ti fie rusine ca n-ai de ce. Totusi, mersi ca ti-ai amintit de mine. Asta imi aduce aminte ca trebuie sa ma revansez si eu de...cateva luni. Shame on me!
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Sandara Park & Lee Min Ho - Kiss
pus acum 14 ani
Candy_Girl_Love_Th
Moderator Din: Satu-Mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3770
Abea astept sa vad urmatoarea parte ;;] Eh, este vreme :] Bafta la scris >;d<
_______________________________________ *Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv. ~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~
~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~
pus acum 14 ani
bubblegum
Fan Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 343
Oh, si eu vreau next, Miku. Chiar imi era dor sa citesc ceva scris de tine. Astept continuarea
_______________________________________ We fucked up bigger and better than any generation that came before us!
pus acum 14 ani
madu
Addicted Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 932
Abia astept continuarea
_______________________________________ make me wanna die
pus acum 14 ani
Mada2009
Fan Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 263
God, cand ei doi faceau sex, imi venea sa fac ac trenul. Chuu! Chuu! Hai, te implor, pune nextul!
_______________________________________
pus acum 14 ani
Andu<Bill
Super Fan Din: Craiova
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 746
Minunata povestea Ma bucur ca cei doi s´au impacat.Cand am citit al doilea next am avut impresia ca este vorba de cei doi,Bill fiind cel mort,iar Sophie,fetita lor,insa ma bucur ca am inteles gresit. Acum se pare ca totul este foarte frumos,iar povestea lor de dragoste este din ce in ce mai ,,fierbinte´´ . Astept next´ul cu nerabdare
.
Ah, superb!~]
, stiu ca aiurez].
] prietena!
.
.
