~Tokio Hotel Botosani~
Because we have a new world, a new generation. We know how to laugh, cry, and sing all together!
Lista Forumurilor Pe Tematici
~Tokio Hotel Botosani~ | Reguli | Inregistrare | Login

POZE ~TOKIO HOTEL BOTOSANI~

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
angela31 23 ani
Femeie
23 ani
Buzau
cauta Barbat
24 - 60 ani
~Tokio Hotel Botosani~ / Oneshot. / Masivul Norvegian Moderat de Candy_Girl_Love_Th
Autor
Mesaj Pagini: 1
bubblegum
Fan

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 343
Trebuie sa incep prin a va spune ca sunt foarte mandra de textul asta si ca afost scris intr-un acces de diaree verbala, daca ii pot spune asa. Sper sa va placa.

P.S. Critica e constructiva

[center]Masivul Norvegian[/center]
 
Pentru o secundă am crezut că nu-mi văd bine ochilor, dar toate instinctele mă trădaseră şi îşi luaseră tălpăşiţa cu coada între picioare. Eram vulnerabilă în faţa acestui bărbat masiv, fără scutul protector în spatele căruia mă ascundeam atât de bine de fiecare dată. Otto, căci da, ăsta era numele lui, era un monument de măiestrie divină în carne şi oase. Numai privindu-l îţi spuneai în sinea ta că există un Dumnezeu acolo sus şi că are într-adevăr un gust pentru frumos.
 
Cine ar fi crezut că într-o seară toridă de vară, în aerul îmbâcsit al Parisului, aş fi stat faţă în faţă cu ceea ce părea a fi statuia însufleţită a lui Thor? Trăsăturile îi trădau clar originile nordice (părinţi norvegieni, cum aveam mai târziu să aflu), dar vorbea franceză fără cusur, de parcă ar fi trăit o veşnicie aici. Născut în Norvegia, şcolit în Franţa şi Anglia, Otto era un caleidoscop cultural pe două picioare, închis într-un trup masiv, dar ferm, cu trăsăturile bine conturate ale vikingilor întipărite pe chipul său luminos. Ulterior aveam să descopăr că, atunci când vorbea repede şi înflăcărat, articula cuvintele cu un accent care semnaliza clar că nu era de prin împrejurimi.
 
Era profesor la Universitatea de Istorie din Paris şi vorbea cu atâta patimă despre subiectul ăsta încât ai fi spus că a trăit pe pielea lui toate evenimentele marcante ale trecutului omenirii. Îmi plăcea să-l privesc şi să-l aud vorbind, şi acolo, savurându-mi cafeaua cu lapte şi croissantul, în lumina caldă a apusului de august, am început să fac fel şi fel de scenarii care-l aveau în rolul principal pe acest viking rătăcit în Parisul zilelor noastre. Îmbrăcat în cămaşa culoarea untului, mă făcea să mă gândesc la ce se ascundea în spatele materialului neted, la muşchii pe care îi ghiceam a fi tonifiaţi şi la pielea imaculată şi fără de cusur.
 
Atât elevele cât şi profesoarele încă singure erau fascinate de farmecul său personal, de aerul de siguranţă pe care îl emana pe o rază de câţiva metri în jurul său, iar el nu se prefăcea niciodată că nu remarcă această atenţie. Numai că ştia cum să stabilească o linie fină, dar fermă, între afacerile personale şi cele de la Universitate. Recunoşteam cu jenă că mă aflam în tabăra admiratoarelor, cele care şi-ar fi dorit să-l vadă într-o zi toridă pe plajele din Sud, sau poate în Corsica, fiind sigure că unghiurile trupului său s-ar contopi minunat cu peisajul maritim.
 
    -  Charlčne, mă auzi ? chicoti el într-o voce gravă care m-a făcut să mă trezesc la realitate.
    -  Da, sigur, am spus eu puţin încurcată. Dacă tu crezi că te descurci singur la cursul de Religie şi Civilizaţie, atunci e în regulă.
Mi-a zâmbit cald şi şi-a coborât ochii de un albastru glacial asupra ceaiului din faţa sa. Atunci m-a lovit ca o locomotivă în viteză maximă : oricât de mult aş încerca eu să-l potrivesc într-un decor exotic, ecuatorial, nu-mi reuşea de nicio culoare. Şi asta pentru că figura lui, construcţia corpului şi întregile-i trăsături nu “se pupau “ cu peisajul ultramodern, tropical, în care-l propulsasem în mintea mea. Şi oricât de mult aş fi încercat să mi-l imaginez într-o ţinută sumară, astfel încât să fiu capabilă să-i admir fiecare părticică a trupului, această imagine nu avea să se potrivească la fel de bine ca cea căreia-i era originar.
 
Pletele blonde i-ar fi jucat de minune în bătaia unui vânt sărat şi rece ca cel de la Marea Nordului, ochii i s-ar fi contopit în culoarea cerului, iar pigmentul acela deschis, pe care îl întâlneşti numai în zonele în care mângâierea fierbinte a soarelui este scumpă la vedere, ar fi fost agresat de vâlvătaia nemiloasă a zilelor caniculare. Otto era, în cele din urmă, un specimen unic în zona de est a Parisului, şi, dacă nu aş gândi prea îndrăzneţ, poate în întreg oraşul.


Modificat de bubblegum (acum 14 ani)


_______________________________________
We fucked up bigger and better than any generation that came before us!

pus acum 14 ani
   
Candy_Girl_Love_Th
Moderator

Din: Satu-Mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3770
Ti`am citit lucrarea si sunt foarte impresionata. Imi place ca ai descris in amanunt cum era el, dar incet si delicat. Am aflat de unde provine si asta nu dintr`o introducere tampita in genul "Buna sunt x si il plac pe y. Ah, el este un baiat din..pe nume.." Da :]]..
Otto..e un nume atat de specific zonei! Imi place ca ai ales ceva simplu, un baiat tipic altui 'taram' care vine si preda linistit, dand pe spate o groaza de fete:]]
Ma bucur ca ai scris cu diacritice si te felicit pentru asta. Si eu am inceput sa le folosesc, doar ca in fic`urile deja inceput nu pot inca sa le introduc..ar arata ciudat sa ma apuc doar acum, iar restul sa fie fara.
Eh`, dar revenind. Ai de ce sa fii mandra. La un moment dat ma asteptam ca ea sa fie eleva, dar din cate am inteles este si ea profesoara. Eram sigura ca se va intampla ceva intre ei in aceasta mica particica, dar nu, se pare ca m`am inselat. A iesit ceva frumos oricum, poate era mult prea tipic sa se intample ceva intre ei. Si pana la urma, acest baiat ramane doar o persoana pe care o admira, asa cum facem noi probabil cu baietii pe care nu`i putem obtine.
Oricum, mi`a facut placere sa citesc. Critici nu am chiar deloc. Pana si aranjarea in pagina imi place :]] ce as putea critica? Felicitari.


_______________________________________
*Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv.

~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~



~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~


pus acum 14 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la