~Tokio Hotel Botosani~
Because we have a new world, a new generation. We know how to laugh, cry, and sing all together!
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
~Tokio Hotel Botosani~ | Reguli | Inregistrare | Login
POZE ~TOKIO HOTEL BOTOSANI~
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
karina22 din Bucuresti
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 54 ani |
|
Mada2009
Fan
 Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 263
|
|
Mama, imediat ce am facut 100 de posturi am dat buzna aici 
So:
Maia
E o zi intunecata, norii invadeaza cerul, iar din ei picuri lungi se scurg. E vacant, iar eu sunt sechestrata in casa de vuietul prelung si de apa care se scurge neincetat din vazduh.
Azi nu am chef de nici de una, nici de alta. Stau pe pat, zgaindu-ma la pereti, analizand fiecare detaliu. Pe birou zaresc o poza inramata, mai veche, pe care se asternusera mai multe straturi de praf. Eram eu si cu Maia, prietena mea….
Imi era dor de ea, de firea ei, aparent linistita. Ochii ei negri si blanzi de caprioara, accentuati de niste gene lungi si dese si trupul e plapand si firav sustineau aparentele, dar parul ei ngru si rebel, care nu a ascultat-o niciodata, o trada.
Era o visatoare, una incurabila. Stiu din propie experienta: imi dadeam seama, cand vedeam privira ei goala si zambetul pierdut, ca mintea ei zburda departe, departe de universal nostru. In acele moment ea traia prin universal ei paralel.
Maia era o adolescenta cu inima de copil, care uneori iesea la iveala. Candoarea prietenei mele se imprastia peste tot in jurul ei, aducand zambete pe buzele celor ce erau prin preajma. Insa, inima ei, exact ca a unui copil, era destul de fragila. Rememorez fiecare moment din viata ei, cand oamenii meschini au rupt mici bucatele din inima ei si au declansat rauri de lacrimi amare pe chipul sau. Iar ei, crezand ca sunt nevinovati, au pasit mai departe, lasand in urma o inima franta, lasand o copila sa se inece in propia-i suferinta. Ei nu si-au cerut scuze, iar din acest motiv, eu as fi vrut sa-i omor in chinuri pe fiecare dintr ei, insa nu s-a intamplat, pentru ca ea a rezistat.
Maia mi-a fost mereu al treilea picior, mereu m-a sustinut, mi-a fost alaturi, a avut grija de mine, cel putin pe plan sentimental, de multe ori cand cerul cadea peste mine mi-a adus zambetul pe buze. Ea este sora mea de suflet. Ii simt lipsa tot mai mult, iar dorul ma omoara, mi-e dor de imbratisarile ei calduroase care topeau si iarna.
Ooh, Maia. Surioara mea….
_______________________________________
|
|
| pus acum 14 ani |
|