|
|
Chapter 23
-“il iubesti, nu?” Normal. Bill vine cu cate o intrebare cu care te incuie, nu stii ce sa mai raspunzi. Nu stiu, dar cuvantul “iubesti” mi se parea, infricosetor. Poate din cauza intamplarii de mai devreme. In cateva minute, parca mi s`a facut frica sa mai iubesc. Ma uit in ochii lui Bill. Pare sa fie serios. Nici un zambet, nici o reactie din partea lui. Imi fac curaj, si ii raspund.. -“da. Il iubesc, Bill. Si el ..el, ah. Nu` vede. Nu vede, si asta ma doare cel mai tare.” -“si ..daca iti spun ceva, sunt sigur ca ..euhm ..” -“ca?!” l`am intrebat eu, facand ochii mari, crezand ca imi va spune ceva de bine, insa .. -“si eu o iubesc pe Amy!” mi`a spus repede. Cum?! Doi pe una? Dar, la mine de ce nu vin, macar el? Asta nu se intampla. Nu`I asa? Este doar un cosmar. Azi, totul este impotriva mea. iar acum, acea dorinta de a ma sacrifica, si ai salva pe toti, creste in mine. Ma uit la el, ce statea si se uita la usa. Poate spera sa apara. Dar ..fara sanse. Nu`I pasa. Se pare ca, Amy, a frant inimile a doi oameni, care, daca I s`ar intampla ceva, si`ar da viata. Am vrut sa`mi fac curaj, si sa`I spun lui Bill de ideea mea, de a incerca sa`I salvez. Dar sunt sigura ca nu va fi de accord, si ca`mi va zice san u fac vreo prostie. Asa ca am lasat`o balta. Bill m`a convins sa cobor jos. Asta am si facut. Cand ma uit in living, era numai Tom, cu picioarele pe masa, butonand telecomanda, plictisit, cu un aer de somnolenta. Ma uit imprejur. Si, cred ca niciodata nu m`as fi gandit ca voi intreba asta .. -“unde este Amy?” -“Amy? A plecat sa`si cumpere ceva, nu stiu ce, nu mi`a spus..” mi`a raspuns Tom, indreptandu`si privirea catre mine .. A plecat?! Cum? Trebuie sa ma duc dupa ea. -“nu” ..asta a fost singurul cuvant pe care l`am putut rosti, si apoi am fugit pe usa. Ma uit in stanga si in dreapta. Vad o umbra, ce se indeparta alene. Alerg. Si o ajung din urma. Era chiar Amy. Nu cred ca plecase de mult. -“aaa, ce faci Amy?” -“tu erai. Vii cu mine?” -“unde?” -“pai ..Tom mi`a propus ca in seara asta sa iesim si nu stiu cu ce sa ma imbrac, ma poti ajuta tu.” Eu? De ce eu? Aa, daca e asa, cred ca o sa`i aleg cea mai neinspirata rochie, cea mai urata, cea mai ..prost colorata. Dar ..de ce gandesc asa? Invidie cumva? Ura? Gelozie? Presupun ca da. Normal ca am acceptat. Mi`a zambit dulce si am pornit amandoua spre magazine. Si ..sa vedem. Ajungem la o intersectie. Ciudat. Este vreo 17:00 si nici o masina. Pe timpul asta, aici trebuiau sa fie cozi. Amy, pune piciorul pe strada, pentru a traversa. Ma uit in partea stanga. O masina venea din acel loc. Ma uit la Amy, si strig la ea, pentru a se misca din loc, venind spre mine. lnsa nu ma aude. Alerg spre ea, o trag pe trotuar, dar pentru mine este prea tarziu. Masina, ma loveste, ranindu`ma la un picior. In rest, pe tot corpul, nu am foarte mari rani, decat cateva zgarieturi. Amy, speriata, suna mai intai la salvare, apoi il suna pe Bill pentru a veni si el, impreuna cu Tom. In jurul meu sunt foarte multi oameni. Ma uit la ei. Un baiat, ma ajuta sa ma ridic, luandu`ma in brate. Nu era altcineva decat Bill. Ma pune pe o targa. Ii privesc pe Tom si Amy, baiatul alinand`o. Apoi, Tom se uita spre mine si imi spune un “Multumesc” printre buze. Am fost dusa la spital. Am intrat in sala de operatii. Se pare ca piciorul drept, este accidentat grav.
_______________________________________
 -Ce miel prost -Ce leu nebun si masochist
|
|