|
|
Giga next for Miku` 
K.
Urmatoarea ora o aveam cu a 11-a C. Ma asez la catedra..era destul de frig, dar nu conteaza. Le zambesc elevilor, incercand sa le spun cat mai frumos si mai pe intelesul lor, ca astazi trebuie sa ii ascult pe cativa dintre ei.
Dupa ce au raspuns in jur de doi elevi, l`am observat pe Bill care se juca plictisit cu liniarul. Bun, pana aici a fost! ASta deja este nesimtire! El se bazeaza pe faptul ca eu tin la el, adica..nu, nu tin la el! Se bazeaza..pe.. nu stiu!
-Kaulitz, in picioare! Daca chiar atat de mult te intereseaza ceea ce povestim noi aici, ce`ar fii sa ne explici tu? i`am spus taios, aproape tipand la el.
Restul clasei a inceput sa rada, dupa care s`a facut liniste, tot lasanu`l pe BIll sa continue. Nici macar nu cred ca stia despre ce este vorba!
-Pai, stiti dumneavostra ca si eu stiu sa scriu si sa vorbesc romana si toata cele...
Toti au inceput sa rada. Nu`mi vine sa cred, dar pana si eu am zambit. Tonul pe care`mi spusese toate acestea, mi`a asternut defapt zambetul.. Fusese un ton atat de timid, de nevinovat..
-Vorbeam despre opera lui Ispirescu`, care am studiat`o si la clasa. ii spun devenind umpic mai serioasa
Tot ceea ce spunea..era..aiurea! Cum o ajuns sa vorbeasca asa prostii? La fiecare a doua propozitie, clasa radea. Da, deci..era pura burtologie! Cu toate acestea, am hotarat sa`l las sa vad ce e de capul lui in astfel de situatii si am ras si eu cu pofta la fiecare prostie pe care o spunea. Era interesant, totusi. In final, am ramas surprinsa..:
-Cu toate ca nu ne dam seama, Ispirescu, avand in vedere imprejurarile, vorbea romantic..
-Adica? il intreb eu incruntandu`ma. Nu mi`am pus niciodata o astfel de problema.
-Pai, cum pot sa va explic..are o nuanta de romantism in ton, cuvintele pe care le foloseste, cum le modeleaza, este un stil..asa, mai unic, adica..care mi se pare mie ca este caracteristic romantismului modern, sa spun asa. Pentru ca doar acum se paote spune ca e scrisa cu o nota de romantism. Nu stiu daca Ispirescu` asa dorea sa fie, dar poate..cine stie, poate era indragostit. imi explicase acesta cu un zambet pana la urechi
AM fost impresionata. Nu m`am gandit ca ar fi putut avea o astfel de legatura scrierea lui Ispirescu.. Nu, nu i`am dat nota. I`am spus sa se pregateasca pentru saptamana viitoare, pentru ca, cu siguranta va raspunde.
Am pasit obosita spre masina, dupa care m`am indreptat spre casa.
Pe cand sa ma intind si eu, imi aud telefonul sunandu`mi, in birou. Incep sa fug cat puteam de repede, daramand tot ce imi statea in cale. Poate era Claus..si m`am obosit degeaba sau poate era mama, care vroia sa`mi spuna ceva important.
Am ajuns in birou, napustindu`ma imediat la telefonul de le birou, aruncand cateva fise pe jos, dar acum nu conta..pe ecran scria..Bill?
-Da. ii raspund gafaind
-Buna ziua doamna profesoara. Aaa..ei bine, v`am sunat sa va cer scuze pentru neatentia mea din ultimele zile..si..as vrea sa merg pana la dumneavoastra, daca nu deranjez, sa ma lamuriti cu unele chestii. Stiu ca nu am fost de mult si..
-Da, stiu. Poti veni linistit. i`am spus pe un ton sobru.
Mai apoi am inchis. Am asteptat sa vina. Eram inca suparata foc pe el! Nu stiu de ce, poate nu aveam un motiv foarte intemeiat pentru a o face, si totusi..
Peste aproximativ o jumatate de ora, aud batai in usa. Ma duc sa deschid, primindu`l in casa. Era imbracat cu o pereche de blugi, largi, sfartecati, care ii veneau foarte josi, o curea neagra, tricou negru mai scurt...era..el.
L`am poftit, in biroul meu. Uitasem complet de dezordinea pe care o facusem incercand sa raspund la telefon!
-Vai, scuza`mi deranjul din birou, am uitat! Am daramat tot cand...in fine. i`am spus rosind, intorcandu`ma sa strang foile.
S`a pus langa mine, ajutandu`ma sa strang. Nu am spus sa nu ma ajute, erau oricum prea multe foi..Sub mormanul de fise pe care am incercat sa le strangem, din gresala..mainile noastre s`au intalnit, facandu`ne sa ne uitam unul la altul si sa rosim puternic, atat eu, cat si el.
Ne`am asezat pe scaune si am inceput sa povestim, desigur despre romana. Dupa ce am inchis caietul, se facuse deja ora douazeci si trei. A ajuns la mine la ora douazeci si unu, nu e de mirare ca e deja atat de tarziu. Am afisat un zambet, intinzandu`i caietele, pe care le`a asezat inapoi pe masa. Ma asteptam sa plece..nu stiu. Nu imi doream asta, dar eram sigura ca o va face. Nu stiu cum, dar am ajuns la tema : baieti, fete, prietene. Cred ca de la un cuplu foarte renumit din scoala, da..penal.
-Dumneavoastra, aveti pe cineva? ma intrebase acesta pe un ton rusinos, lasandu`si privirea in pamant
-Nu tocmai..ii raspund razand
-Deci va place de cineva...
_______________________________________
*Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv.
~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~
~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~
|
|
)
si nu stiu de ce dar am o presimtire 
