Ok, ma asteptam la absolut orice poveste din partea lui Bill..chiar daca spunea ca a cazut din cer si asa a ajuns la spital, eram mai multumita de ceea ce crezusem :]]. Insa dupa ce am citit defapt, povestea lui Bill, am ramas uimita, si am stat privind ecranul cateva secunde pana mi`am revenit. Pana si muzica mi`am inchis`o, nu`mi vine sa cred! Am ramas, chiar atinsa adanc de viata prin care trecuse Bill. Nu imi pot imagina ce`ar face Bill, cel din realitate daca Tom ar pati ceva! [Doamne fereste!]..cred ca ar fi mai rau decat in fic`ul tau, dar sper sa nu am ocazia sa vad asa ceva. Bill mi se pare un scump! E atat de dulce cand habar n`are despre ce e vorba sau cand sta pur si simplu pierdut, parca ar fi absent! Nu stiu, are o personalitate aparte care pe mine chiar ma atrage. Uite de ce iubesc eu fic`urile reusite [bine, inafara faptului ca`mi face placere sa le citesc]: Ma fac sa mi`l imaginez pe Bill asa cum imi place mie, sa`i atribui o personalitate cat mai buna, cat mai dulce si mai...asa cum mi`o doresc eu. Imi fac o imagine proprie despre el si asta este cel mai minunat lucru pe care`l poate descoperi vreo persoana intr`un fic [sper sa nu fiu singura, deoarece este un lucru nemaipomenit!] Am vibrat alaturi de ei atunci cand emotia povestii lui Bill a atins cota maxima! Nu stiu, inca sunt foarte miscata de ceea ce ai scris tu acolo.. La fel ca si Miku`, am impresia ca Bill totusi doreste ceva de la ea :]] adica,daca e totusi mai bine si doreste sa se "sprijine" de ea...Daca n`ar fi fost nimic, sigur n`ar fi cerut asta :]] Cand ma gandesc ca suntem doar la inceputul povestii si deja imi place atat de mult ! Sunt curioasa ce vor mai discuta cei doi..:]] mi`o imaginez vorbind, despre un subiect foarte aprins, iar cand termina : "Vezi, de aceea nu`mi place de x sau y!" la care Bill sa spuna: "Dada.." peste doua minute : "Despre ce vorbeai?" Ok, te las pe tine totusi, ca iese mult mai bine :]] Astept next >;d<
_______________________________________ *Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv. ~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~
~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~
lary!cand am vazut comm.ul tau am crezut ca a pus next
_______________________________________ love & rockets
#78
Antikku Moderator Din: anoTHer place
Postari: 1051
alice>< Cand pui continuarea? Eu sunt la tara, si desi netul de pe telefon e foarte incet, vreau sa vad ce vor face cei 2. P.S. desi blocata in mijlocul pustietatii ador sa comentez asa.
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Scuzati intarzierea fetelor. Sunt cam aeriana in ultimul timp. Va multumesc pentru comentarii . - Masina mea sau masina ta? Tipa el, aflandu-se cu cativa metri in spatele meu. Statea proptit de capota unei superbe masini argintii. Masina lui sau masina mea? Intrebarea ar fi, daca-mi pasa? Si nu, nu imi pasa. - Imi este indiferent. -Atunci mergem cu masina mea. Spuse deschizand portiera masinii argintii. Nu ma asteptasem ca aceea masina sa fie a lui. Continua sa ma uimeasca. Usa din dreapta soferului statea deschisa , asteptandu-ma. Am urcat si l-am privit cum zambea fericit. - Unde mergem? Ma intreba el deoadata devenind serios. -La mine acasa. Doar sa bem o cafea. Nu te voi viola, deci stai linistit. Am ras impreuna dupa care motorul masinii incepu sa toarca frenetic. L-am indrumat spre casa in timp ce ne certam pe posturile de radio. Eu doream muzica clasica, linistitoare, in timp ce el dorea rock asurzitor. Pana la urma am lasat pe un canal de stiri. Cand parca masina parca in fata casei ma privi solemn pana cand nu am mai rezistat si am tipat enervanta. - Ce-i?! - Trebuie sa recunosc ca nu sunt pregatit sa o cunosc inca pe mama soacra. Stiu ca tu vrei ca totul sa fie oficial, insa eu ca orice barbat,dau inapoi pe ultima suta de metri. Nu ma asteptasem la asta asa ca am izbucnit in ras. La fel si el. - Acum serios Rebeca. Spuse el stregandu-si cu o mana ochii. De la atata ras incepusera sa ne curga lacrimile. Ma asteptam sa fii independenta, nu sa stai inca cu parintii. Sigur este ok sa intru? - Da. Am coborat jos din masina si am batut la usa. Meche deschise si ramase surprinsa in usa privindu-ma. -Buna ! Am tipat eu sarutand-o pe obraz , aceasta zambi dupa care il privi atenta pe Bill.
Ce funny e Bill,defapt tu esti ptr ca tu ii dai viata personajului! Totusi casa este a ei sau a parintilor,ar fi o faza si sa zica ca e a ei ,dar a vrut sa-l sperie.Cine e Meche?sora?prietena?mama?sau tipa care are grija de casa ei? Astept continuarea.
_______________________________________ love & rockets
Devine totul din ce in ce mai interesant. Chiar cine e Meche? parca ai pomenit de ea la inceput sau ma insel? Sincer la ce house e acum in capul meu. Astept next
_______________________________________ make me wanna die
lol, ce amuzant a fost nextul asta, „ Eu doream muzica clasica, linistitoare, in timp ce el dorea rock asurzitor.”
prima data am citit aia invers, ca ea vrea rock si el clasica, )
abea iti astept nextu!!!
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
Multumesc pentru comentarii! - Stiu ca nu te asteptai sa vin atat de devreme, insa pana la urma am decis ca trebuie sa profit de ziua mea libera. De aceea sunt acasa. - Ai luat decizia corecta scumpa mea. - Da, acesta este Bill. - Sunt Meche, imi pare bine ca ai venit pe aici. - Buna ziua doamna Meche. -Doar Meche. Eu tocmai scoteam prajiturelele din cuptor cand ati batut voi la usa. Va fac cafea? - Multumim Meche, dar ne descurcam. Apropo, imi cer scuze pentru dezastrul de sus. Promit sa fiu mai ordonata. - Stai linistita piticot. Eu va las singuri. Cand aceasta pleca in bucatarie eu l-am tras pe Bill dupa mine in camera de zi. -Trebuie sa recunosc ca ai o mama extraordinara. Imi aminteste de mama. Si am reusit sa dezleg un mister. - Nu, nu este mama mea. Si la ce mister te referi? - Recunoaste ca ai imprumutat o camasa de la ea. Nu m-am putut abtine si am ras iar. Meche a intrat in camera zambindu-mi cu subinteles si lasa prijiturile impreuna cu doua cesti de cafea pe masa. Cand pleca iar in bucatarie l-am privit pe Bill. - Ea este menajera mea de cand ma stiu. A fost singura persoana ce a stat mereu alaturi de mine. - Parintii tai sunt la munca acum? Mi-i imaginez niste oameni destul de ocupati, in costume negre. Am dreptate? -Parintii mei sunt morti acum, insa nu te-ai inselat. Erau afaceristi ocupati. Mereu pe fuga, imbracati in costume negre rigide si impunatoare. - Imi pare rau. Nu am stiut ca ei numai sunt. Am o gura mare, insa poti sa ma faci sa tac daca vrei. Trebuie doar sa-mi spui “ Taci!” si eu o sa tac. - Sub nicio forma nu vreau sa taci. - E bine de stiut. Zambi entuziasmat si lua ceasca de cafea. - Ai sa-mi spui ce te-a facut sa ma inviti la tine la o cafea? Crezi in dragoste la prima vedere? - Ce legatura este intre cele doua intrebari puse de tine? -La o intrebare nu se raspunde printr-o alta intrebare, stiai? - Tocmai asta ai facut si tu. -Stiu , ac um suntem chit. Deci revenind la intrebarile initiale. - Ma impresionat povestea ta. Este intr-un fel asemanatoare cu a mea. Si nu, nu cred in dragoste de niciun fel. Fie ca este la prima vedere sau nu. - Pacat, deoarece dragostea exista. Este peste tot in jurul nostru. Menajera ta este un exemplu clar. Ea te iubeste, se vede in privirea ei, iar tu o iubesti la randul tau. Viata este iubire. Cat despre intrebarea cu dragostea la prima vedere, ei bine, ma gandeam ca te-ai indragostit de mine din clipa in care ne-am ciocnit, iar tu mai injurat in gand. Spuse acesta razand si facandu-mi cu ochiul.
Ahhh ce mi-a placut ce i-a spus Bill la final. Tipa mi se pare cam radicala in idei,dar lasa ca o face Bill sa-si schimbe toate ideile dupa ce s-or indragostii,daca s-or indragostii Astept continuarea,sa vad ce raspuns ii da rbk la ce a zis asta!
_______________________________________ love & rockets
OK, acum Bill ma sperie :]] [da, categoric asta face!] Urmareste ceva, 100%..ori e cazut in cap :]].. Nu stiu, ma bucur ca se inteleg asa fain, dar parca Bill asta vrea prea multe dintr`o singura lovitura. N`ar trebui cumva sa mai astepte si el putin? De cand Doamne se cunosc, de vreo 2 ore? Maxim..mai mult nu le dau. M`as bucura sa se intample ceva..care sa`i schimbe parerea lui Bill..sau nu stiu, ceva..SURPRINDE`MA! :]] [ca deobicei.] Deci mda..imi place, stii doar. Cat de frumos a descris Mrs. Sensibil..iubirea Are foarte mare dreptate. Am impresia ca, chiar el ii va arata ei, ce e iubirea cu adevarat. Sincer, sper sa o faca! :] Vai..am o lipsa de inspiratie, nici nu`ti imaginezi :]]! Astept urmatoarea parte si imi cer scuze pentru comm`ul meu atat de...mic
_______________________________________ *Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv. ~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~
~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~
ce dragutz e bill... imi vine sa-l pap aham, meche e menajera... e de treaba! mi-a plakut faza cu tacutul, zici ca era un catel) astept nerabdatoare nextul!!!
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
Thx girls! Era cu adevarat interesanta teoria sa, insa era prea tarziu pentru mine. Mi-am acceptat soarta, dragostea nu este pentru mine.Am luat o gura mare de cafea. Nimeni nu putea face o cafea mai buna ca Meche. Apoi am inceput sa rontai una din prajiturile ce miroseau de la o posta atat de delicios. Bill mi-a urmat exemplul, luand si el la randul sau o prajitura din platou. Am zambit, amuzata de cea de-a doua presupunere a sa, legata de dragostea la prima vedere. Probabil daca nu ar avea fata aceea atat de gingasa m-ar fi enervat la culme presupunerea sa. Insa acum doar ma amuza si totodata fascina, felul sau de-a fi. -Interesanta teorie. - Nu este o teorie, este un fapt. -Daca viata este iubire, atunci de ce suferim mereu? - Acum suferi? Intrebarea sa era directa, asa ca raspunsul meu va fi la fel de direct. -Da. -Cum? -In interior. -Explica-mi ca nu inteleg. Te-a parasit iubitul? -Parintii au murit cand aveam doar 14 ani, acum 6 ani. Am ramas singura, cu Meche. Acum doi ani am primit o alta lovitura. Sunt bolnava. Clipi frenetic de cateva ori dupa care bau iar din ceasca de cafea. Apoi raspunse aparent indiferent, insa nu-mi putu scapa sclipirea din privirea sa, ce parea a fi ceva mai mult decat o simpla curiozitate. - Ce boala? - Cea mai banala si totodata cea mai intalnita in zilele noastre. Cancer. Am zambit in timp ce pronuntam ultimul cuvant. Nu doream mila lui, de aceea trebuie sa par indiferenta bolii. Ca si cum ar fi o ploaie de vara, imprevizibila. Se uita atent la capul meu. Se astepta sa port peruca probabil. Intr-un fel ma amuza asta. Era o reactie des intalnita. Cand oamenii aflau ca am cancer se uitau la capul meu, la parul meu mai exact. - Urmezi un tratament? - Am renuntat sa mai lupt. Tot voi muri, ca este mai devreme sau mai tarziu, este prea putin important. - Esti pesimista. - E un fapt. Un pesiminst este un optimist cu experienta. Imi urasc viata si acum m-am obisnuit cu idea mortii. Asa trebuie sa fie. Unul se naste, altul moare. -Sunt si eu ca tine, cu bune si rele, ca toti ceilalti oameni, si vad lumea asa cum vreau eu sa fie nu asa cum este in realitate. Totul este un singur lucru Rebeca. Cand iti doresti cu adevarat ceva, vrei pentru ca aceasta dorinta s-a nascut in sufletul tau, iar tu ai udat-o ca pe o floare minunata ce acum ti-a acaparat logica si nu te lasa sa lupti pentru viata ta, pentru tine.
are cancer??!! ok, gta, nu o sa ii plang de mila, asta nu ajuta. e super sweet bill in ficul asta. sper sa o faca pe rebeca mai fericita... astept next!!
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
Omg,nu ma asteptam sa aiba vre-o boala, ceva,ironia sortii tocmai ea medic.Pare foarte rece si impacata cu ideea,desi cred ca inauntrul ei nu e asa, e doar o aparenta,ea insasi a zis ca sufera. La fraza cu pesimistul mi-a venit alta faza in cap"Orice optimist nu e decat un prost fericit. Desigur, pesimistul e doar prost." Bill asta pare foarte spiritul si din nou ultima fraza ma dus cu gandul la alt citat de al lui Paulo Coelho"cand iti doresti ceva cu adevarat(...)...."ma luat flama rau Astept nextu'
_______________________________________ love & rockets
#91
Antikku Moderator Din: anoTHer place
Postari: 1051
Scuze scuze mii de scuze ca nu am mai trecut pe aici. Azi sunt in forma ca n-am facut ore la scoala. Imi place foarte mult cum gandeste Bill. Imi place de Bill pentruc a este sursa de viata si buna-dispozitie a oricarui om. Imi place ca ea incepe sa-si gaseasca alinarea in el. Daca ar fi sa ma compar cu Bill...eu n-as prea avea rabdarea sa o ascult, dar as putea sa o consolez
Citez:
alice_bill a scris:
Un pesiminst este un optimist cu experienta.
Ador acest citat, e atat de adevarat! Atat de adevarat ca imi e ciuda ca e adevarat. Pentruc a eu sunt prea optimista si fac numai greseli prostesti. Revenind la poveste, ti-am spus vreodata cat de mult evoluezi cu fiecare pagina scrisa?
Povestea ta e ca un roman psihologic: da defintii, exemple, reactii...pur si simplu te regasesti in ea: deznadejde, tristete, melancolie. Este foarte frumos modul in care tu imbini ideea cu scierea. Sincer, imi doresc sa citesc la nesfarsit o asemenea poveste, pur si simplu as adora-o ca roman. I-ar placea si lui taica-meo, care nu citeste orice: poti sa crezi ca nu-i place romanul meu?
THIS IS THE LIFE, Continuarea!
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
- Vad viata asa cum este ea in realitate. Vad nefericirea lumii din jurul meu. Egoismul, ura, de care dau dovada anumite persoane. Prea putina bunatate in jur, Bill. - Daca tu ai ajuns la aceasta concluzie inseamna ca esti oarba. Esti prea tanara sa renunti la viata. - Nu renunt din proprie initiativa ci pentru ca sunt constransa de imprejurari. - Asta iti spui in fiecare seara inainte de culcare? Asta iti spui pentru a-ti linisti constiinta? - Mie teama sa lupt degeaba, pentru un nimic. Sa realizez la final ca m-am chinuit pentru nimic. Mie teama sa lupt si sa pierd. De aceea prefer sa nu-mi fac sperante desarte. - Cand este in joc viata ta, nimic nu conteaza Rebeca. Poti sa pierzi zeci de lupte , dar sa continui sa crezi ca , candva vei reusi , trebuie sa ai incredere. Trebuie sa dai tot ce poti , insa la final, va merita toata lupta, tot efortul depus. - Nu pot. Oricum nu-mi poti garanta tu , ca daca lupt pentru viata mea o sa si inving boala. Nimeni nu-mi poate garanta asta. Stii bine asta. -Nu vrei ! Trebuie sa-ti marturisesc ca ma socat marturia ta. Nu ma asteptam ca o tipa atat de plina de viata, ca tine sa fie bolnava. Dar mai tare ma socat faptul ca numai lupti. - Iti este usor sa vorbesti. - Nu-mi este nicidecum usor. Cand fratele meu a murit, am vrut sa renunt si eu la viata. Mi-am cumparat un tub de somnifere. M-am umplut bine cu whisky inainte, dupa care am luat tubul cu somnifere. Eram la o distanta de o inghititura de somnul vesnic, insa nu am putut. Mi-am dat seama ca nu asta si-ar fi dorit Tom. A doua zi am lansat albumul pe care trebuia sa-l lansam dupa o luna. L-am lansat asa cum era in acel moment, cu o piesa neterminata, nefinisata. Albumul a fost un real success, insa trupa sa despartit, fara Tom numai puteam fi o trupa. Dupa aceasta am inceput sa ma comport ca un nebun. Imi doream atat de mult sa nu mai simt incat stateam tot timpul beat. Mama incerca sa fie puternica si pentru mine, dar degeaba. In concluzie, nu-mi este usor sa vorbesc. Si eu am renuntat o perioada si nu mi-a fost deloc bine. Asa cum nu-ti este nici tie acum. Desi duci o viata sanatoasa. Ridica o spranceana si ma privi sceptic pana am dat din cap afirmativ si abia mai apoi continua. Am trecut prin multe, la fel ca tine de altfel, de aceea probabil te si inteleg. - Esti prima persoana care imi vorbeste astfel Bill. De obicei oamenii ma privesc cu mila si sincer am inceput sa urasc acest sentiment, dar tu nu, tu esti diferit. Vrei sa readuci ceea ce am pierdut cand aveam doar 14 ani, in viata mea, speranta. Ei bine, misiunea ta va fi un pic cam imposibila. Pentru ca speranta este pentru cei care se agata de orice fir de ata pentru a trai o iluzie, un miraj. Cum spuneam, eu stiu care este cursul vietii, si sunt constienta ca aceasta boala va fi finalul, deci speranta nu-si are locul. Cel putin nu in cazul meu. - Mereu ai de ales. Mereu exista noi optiuni. Bill se foi pe canapea nervos. Stiusem din prima clipa ca el este diferit, stiusem perfect ca el ma va putea asculta . Aveam nevoie sa ma descarc cuiva, iar el era candidatul perfect. Il alesesem pentru asta dinainte sa-mi dau seama ca in subconstien el era deja ales. A fost acel gen de intamplare in care a decis creierul fara sa-mi dea mie, ca persoana de ales.
ce s-au gasit astia amandoi... fiecare cu o problema... dar poate ca asa e mai bine poate, impreuna, ar putea invia speranta.... stiu ca aberez, dar mi-am lasat ratiunea undeva printre randurile de mai sus... astept next si succes!!
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
Ti`am mai spus, cu siguranta [da..ti`am mai spus] ca ai un stil de a scrie, aproape identic cu Dan Brown. [Eu, personal, il ador, deci in consecinta pot sa spun ca acest fic imi place la nebunie.]. As putea sa citesc asta la nesfarsit si probabil tot nu m`as plictisi. Stiti cum e? Cand iti place ceva, orice, simt ca ai nevoie de acel ceva pentru a`ti hrani dorinta interioara, pentru a`ti satisface o placere sufleteasca chiar. Ei bine, asa sunt eu cu fic`ul tau. Nu o spun absolut deloc pentru a ma lingusi, nu sunt genul de persoana, dar ai un gen de a scris care pur si simplu ma lasa masca. Cand am citit Ingeri si Demoni, am stat ore in sir cu cartea in mana si deseori cu gura intre-deschisa, iar acum, cand iti citesc fic`ul, stau cu ochii bulbucati, cu capul sprijinit pe mana stanga, iar cu dreapta misc mouse`ul, complexata. Sunt..nu stiu, vrajita! Tocmai realizez cate fic`uri bune are acest forum! Ma bucur foarte mult ca pot sa citesc astfel de fic`uri. Ei bine, in rest..discutia celor doi imi place foarte mult. E super interesanta si Bill ii raspunde cu calm, chiar cu indiferenta as putea spune. Amandoi isi sustin parerea si asta nu cred ca ii va duce nicaieri :]] totusi, am impresia ca Bill va castiga, ea va ceda..sau cel putin, asa cred eu
Ei bine, astept next. >;d<
_______________________________________ *Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv. ~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~
~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~
#95
Antikku Moderator Din: anoTHer place
Postari: 1051
Ador melodia aceea!
Il ador pe Bill!
Ador modul in care el vorbeste, Doamne, parca e psiholog, de fapt...e asa, nu stiu...parca e persoana perfecta. Iti vine sa-i dai o perna in fata si sa te imbeti cu el. Nu stiud e unde am scos-o pe asta, cert e ca sunt tare entuziasmata de Bill. Billu tau e atat de naiv. Bine, nu naiv, e optimist. El inca trece prin greutati, iar ea... M-as bucura tare mult daca ea ar fi fericita macat pentru o zi. Stii, sa f aca toate lucrurile ce nu le-a facut pana acum, sa faca orice inainte de ziua...aceea. God, am citit o parte din poveste si sunt foarte entuziasmata ca nu am citit-o pe toata. E farmecul acela...cu cat citesti mai rar si mai putin, cu atat vrei mai mult. E superb, nu crezi?
Ar trebui sa merg sa invat la geografie ca am teza...deci, mai vorbim maine
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Multumesc! - Exista un moment al vietii.Cum ai zis si tu ceva mai devreme, trist, dar real. Cu toate acestea , pe masura ce timpul trece, realitatea ne apare ca un vis, pe cand cele mai groaznice cosmaruri ni se vor parea extrem de reale. Totul se va intoarce pe dos, fara sa ne dam seama chiar. - Chiar crezi ceea ce-ai zis mai devreme? - Nu stiu. Sunt confuza. Eram deja la a treia prajitura iar cafeaua era terminata de mult timp. Se ridica brusc in picioare facandu-ma sa tresar. - Vino cu mine ! Invitatia sa nu astepta un raspuns asa ca am plecat dupa el afara. Soarele stralucea impunator , dand o caldura mai mult decat sufocanta pe pamant. Mi-am proptit mana deasupra ochilor si l-am privit cum merge lenes spre masina. S-a urcat in masina dupa care a claxonat facandu-mi tot odata un semn cu mana sa ma apropii de masina. L-am urmat, iar . - Urca. - Dar unde mergem? - Peste tot si nicaieri. Un raspuns mai ambigu decat acesta nu cred ca exista insa am urcat in masina. Desi il cunosteam de foarte putin timp aveam incredere in el. Simteam ca pot avea incredere in el, undeva in interior. A pornit masina cu care a plecat in tromba. Viteza imi placea la nebunie dar ma speria cu aceiasi intensitate cu care imi placea. Era un sentiment ciudat , pe care il incercam de fiecare data cand eram plictisita. Am mers cu masina minute, sau poate ore in sir. Ascultam melodii rock cu volumul la maxim si nu ma deranja deloc. Geamurile erau lasate in jos iar vantul se juca cu parul amandurora in voie. Simteam libertatea ce plutea in masina, era atat de palpabila ca puteam sa o simt pe fiecare particica de piele. Bill a dezbracat bluza, ramanand doar in maieu. Era destul de slab, insa tot era atragator. Atragator intr-un sens ciudat. Simteam nevoia sa-l protejez, sa-l strang in brate atunci cand il priveam. Ma coplesea sentimentul acela asa ca am dat din cap dupa care am inceput sa cant in acelasi timp cu Bon Jovi. Imi placea melodia, ritmul ma captivase, sa nu mai vorbim de versuri, care erau uluitoare. Bill a inceput sa cante si el. El urca vocea sus, mult mai bine ca mine. Imi spusese ceva de un album, de o trupa. Nota pentru mai tarziu, sa-l intreb de trupa. Deodata, rotile masinii scartaira violent. Impactul ma impinse imediat in fata, aproape sarind de pe scaunul ce ma tinea bine ancorata cu o centura. Stejarul solid se apropia cu o viteza uluitoare de botul masinii ce refuza sa se opreasca. Ca in vis, masina se roti brusc, copacul indreptandu-se acum spre usa din dreptul soferului, din dreptul lui Bill. De fapt noi ne indreptam spre copac, insa imi parea ca nu noi ne miscam ci copacul acela gigantic.Vedeam totul cu incetinitorul, ma simteam spectatorul proprie-mi parodii nefericite. Masina mai aluneca un metru, cred, pe pamantul uscat , ce invaluia masina in praf, dupa care se opri. Nu realizasem ca sunetul de groaza ce ne invaluia era scos din propriul meu gat pana ce Bill nu mi-a zis sa ma calmez ca suntem bine. - Ce ai facut? Am tipat eu furioasa, luptandu-ma cu centura de siguranta ce refuza sa-mi ofere libertatea mult dorita. - Tocmai am demonstrat ca nu esti pregatita si nici nu vrei sa mori. - Vrei sa spui ca tu..Am inghitit convulsiv, incercand sa inghit nodul ce mi se pusese in gat si nu ma lasa sa vorbesc. Ai facut-o intentionat? - Desigur! Zambetul ce-i lumina chipul era ca o palma peste fata mea. - Esti nebun! Puteai sa ne omori!
omfg! Senzatii tari in nextul nostru Totusi mi-a placut foarte mult cum ai scris totul, nimic nu mai e ceea ce pare.... Cei doi se potrivesc de minune! M-am atasat tare mult de ficul acesta si astept next!
_______________________________________ Tell me did you see her face Tell me did you smell her taste Tell me what's the difference Don't they all just look the same inside?
~This is the life on Mars~
#99
Antikku Moderator Din: anoTHer place
Postari: 1051
Mie-mi place tare mult aceasta parte. Cred ca pana aici mi-ai dat mie si stiu ca am ramas foarte curioasa. Sincer, momentan epovestea mea preferata si nu cred ca se va schimbac eva prea curand. Nici macar povestile mele nu-mi mai plac. Sunt atatd e stresata ca-mi vine sa arunc cu ceva dupa oricine cu care ma ad. Am avut mini-lansarea si a fost un succes. Iti povestesc mai multe pe mess. Abia astept vacanta.
Revenind, ma tot intreb cum de Bill are atata viata in el. Pe de o parte e dispus sa moara oricand, pe de alta adora sa traiasca. Ea e bolnava si mai e si pesimista, el nu e fericit dar are toata viata inainte. Imi place de ei. El e atat de vioi, ea atat de stearsa. Vreau sa o anime. Vreau sa-i dea puterea copilareasca de a trai.
Abia astept continuarea!
_______________________________________ i`m dying for your kiss i never wanna miss
Ma tot intreb de unde culegi atata inspiratie. E atat de genial capitolul asta [partea asta mai bine spus]! El chiar e in stare sa faca orice pentru a`i demonstra ca are dreptate, nu`i asa? Totul suna atat de nebunesc, ma gandeam ca poate o duce pe o campie, ceva asa mai romantic, cand am citit ca totul o ia razna si masina e 'scapata' de sub control, am tresarit. Bill e nebun! :]] Dar trebui sa recunosc ca imi place asta foarte mult. Are dreptate, puteau sa moara amandoi, dar a avut un motiv intemeiat, viata chiar merita traita, nu are rost sa astepti moartea, e cel mai groaznic lucru. Astept next!:] si bafta la scris.!
_______________________________________ *Daca aveti probleme ce tin de admin, da`ti`mi un pm si rezolv. ~Traind in fiecare zi, mori cate putin!~
~Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul! [A. Einstein.]~
! 
< Cand pui continuarea? Eu sunt la tara, si desi netul de pe telefon e foarte incet, vreau sa vad ce vor face cei 2. P.S. desi blocata in mijlocul pustietatii ador sa comentez asa. 
.
)
