|
|
Farben von Leben Capitolul 5-7.
Stateam pe un scaun si ma uitam la cutiile din jurul meu. Sunt prea sofisticate pana si cutiile, va dati seama cat de greu este sa mergi pe pantofi cu tocul foarte inalt, asa cum sunt toti de aici. Afara ploua. Deja venise toamna, era noiembrie. Stupida imagine a unei zi de luni se afisa in fata ochilor mei:oameni grabiti, cu umbrele sau cu ziare deasupra capului se grabeau sa ajunga la locul de munca. Deodata fulgera. Un domn cu o palarie in cap, cu nasul ascutit si cu ochelari de vedere pe nas se opreste in fata geamului magazinului si se uita spre cer. Isi indreapta capul apoi spre magazin si-si continua drumul. Patroana magazinului era in spate, a spus ca vroia sa faca inventarul, dar de ceva timp vorbeste la telefon, spunand ca nu stiu cine, un anume Jan nu i-a adus toata marfa de care avea nevoie in partea cealalta. Lucrez de ceva timp aici, dar femeia asta tot mi se pare o doamna ciudata. Are atat de multe secrete in capul ei lunguiet incat ma intreb unde incap toate. La un moment dat, iese din magazie si vine langa mine. Bate cu unghiile ei false in masa si isi privea ceasul cu bratara din aur. -O sa vina aici o domnisoara. Ii spui ca sunt in spate, si se pierde apoi in magazie, printre cutiile cu pantofi scumpi. Am mai stat ceva timp privind plictisita, iar la un moment dat o domnisoara, care nu arata deloc rau, intra in magazin. Isi inchide umbrela si o scutura. Isi da jos ochelarii de la ochi (desi afara era foarte inorat), se descheie la pardesiul negru, foarte elegant si paseste spre mine, bocanind cu troacele ei pe pardoseala. -Patroana…,se uita spre mine si ridica o spranceana. -In spate, ii raspund plictisita si arat cu degetul spre intrarea in magazie, fara sa ma uit. Spusesem acest lucru de atat de multe ori incat atunci cand vedeam o blonda, pe tocuri, stiam ca o cauta pe “patroana”. Domnisoara si-a miscat formele pline si s-a tirat in magazie. Fara alte introduceri, doamna slaba cu picioare mult prea subtiri incepe sa vorbeasca cu blondina. -Te aud!spune sefa mea, apoi se aude cum un balon de guma este spart. -Sefa, am avut 2 ieri, toata ziua. -Numai doi? Nu esti capabila de nimic! Sper ca le-ai cerut cat ti-am zis. -Le-am zis pretul, dar pana la urma am negociat si fiecare mi-a dat o mie. -O mie?! Nu se poate, am pierdut opt sute din cauza ta! -Dar m-au amenintat cu bataia! -Si Michel unde era? -Haideti doamna, stiti unde. La Fiona! -L-am angajat sa aiba grija de voi acolo, nu sa beneficieze si el. Off, trebuie sa dau niste telefoane si pentru seara asta. Am inteles imediat dupa aceasta discutie despre ce era vorba si mica afacere paralela a “patroanei”, foarte profitabila.
**
-Bill, crezi ca este bine?il intreb pe fratele meu care tocmai si-a aprins o tigara si zambea dulce unei fete care tocmai intra in club, la brat cu o matahala de om. -Ai incredere, este cel mai bun.imi spune si o ia inainte, avand o mana in buzunar, iar in cealalta tinea tigara. -Bill, dar Valentina? -Este cu un mos bogat. -Sper ca nu in patul meu. -Nu este in patul tau dobitocule, a plecat cu mosul!se crizeaza frate-miu si se aseaza la o masa, pe un fotoliu din piele negru. -Da, uite ca tocmai acum am observat si mi-am dat seama ca nu ai mai vorbit cu ea de ceva vreme. -Mda…, raspunde si se lasa mai injos pe acel fotoliu. Era tolanit pe el. -Si…? -Si ce? -Nu ai de gand sa faci nimic? -Ce sa fac? Este o femeie care se duce cu ala care mai multi bani, ce pot eu sa-i fac? -Nu ma refer la ea, ci la Bianca! -N-am mai vorbit cu ea de mult timp. Mi-e teama sa o sun. -Ti-e teama? Nu cumva stii deja raspunsul si nu vrei sa-l auzi de la ea?ridic o spranceana si beau din sucul ce tocmai mi-a fost adus. -Hai mai taci!
_______________________________________
 -Ce miel prost -Ce leu nebun si masochist
|
|