teeaAddicted
Postari: 1421
|
|
XIV. Stia ca trebuie sa fie acolo. Spera sa fie acolo. Unde altundeva? De pe aleile parcului Frogner tocmai fusese indepartata zapada si cimentul ud lasa sa se auda sunet de pasi melancolici si lenti. Bill se aseza pe o banca, aproape de locul unde o vazuse prima data si se decise sa astepte. Avea in mana esarfa ei bleumarin, cu miros de tei. Stia ca la un moment dat trebuia sa vina acolo, pentru ca era zona pe unde ea umbla cel mai des. „Presupun ca e a ta” „Ti-a scapat asta atunci.” Incerca el cuvinte pe care voia sa i le spuna. „Nu, e prea simplu.”se razgandi. „Buna! Uite, ti-am gasit esarfa. Ai scapat-o pe jos, langa parfumerie. Voiam sa ti-o inapoiez.” Statu aproape o ora pe banca. Incepea sa-i fie cu adevarat frig. „Ce prost sunt! Daca se plimba prin alta parte a parcului si eu o astept aici degeaba? Daca ma evita? Dar de ce? Sau daca pur si simplu mi s-a parut? Poate ca nici nu frecventeaza parcul Frogner.” se framanta el. Incepu din nou sa ninga zapada forma o pojghita subtire pe asfalt, acoperind culoarea gri murdar. Fulgii ii atingeau fatza lui Bill, intrandu-i in machiaj. Mainile ii inghetasera. Nasul ii era rosu. Trebuia sa plece. -Esarfa mea! Auzi deodata o voce in spatele lui. Se intoarse si o vazu. Vocea ei din vis se materializa. Capata culoare. Privirile ei erau clandestine. Bill inghiti in sec si se ridica de pe banca. Se apropie si mai mult. Stateau fatza in fatza, ea cu mainile in buzunarele trench-ului ei bej. -Pai...uite...voiam sa...incerca el sa-i spuna, dandu-i esarfa. -Merci, raspunse ea, apoi se asternu o tacere penibila. Mintea lui Bill ii urla sa spuna ceva. Orice. -Vrei...Vrei sa te asezi putin? Rosti el in final. As vrea sa vorbim. Ea dadu din cap in semn ca da si amandoi se asezara pe banca pe care el statuse inainte. -Multumesc ca m-ai...salvat. Adica...Am aflat ca tu m-ai salvat. Fata ii arunca o privire fugitiva. -Treceam pe acolo si te-am vazut cazut in zapada, spuse ea scurt si fara intonatie. Bill nu stia cum sa continuie conversatia pe tema asta. I se parea un raspuns dur. -Cine esti? Intreba el apoi, direct. Ea se mira de franchetea intrebarii. -Eu? Grette. Grette Karlsen. -Bill. Incantat, zambi el stangaci. -Esti haios Bill, spuse ea, razand. -Haois? -Da, haios. Ai o roseata haioasa in obraji. Baietii care rosesc mi se par haiosi. Bill surase, incurcat. -Te-am vazut de mai multe ori pe aici, zise el. Locuiesti prin zona? Ea isi lasa privirea in pamant, schimbandu-se la fatza: -Ahm...conteaza unde locuiesc? -A, nu! Raspunse el repede. Intrebam doar. Fata desena cu varful cizmei albe figuri pe asfalt, nemaiscotand un cuvant. „Idiotul de mine! De ce am intrebat-o unde sta?” -Esti bine? O intreba. Fata se uita la el: -A, imi pare rau. Cateodata raman cu privirile in gol fara sa-mi dau seama. Pot parea dezorientata. Ciudata, adauga apoi, chicotind. -Ciudat e numele meu mic, rase Bill. Ea zambi cald: -As vrea fim amici, Bill. Pari de treaba. Fatza lui Bill se lumina: -Nu vad de ce n-am putea fi. Grette isi puse in sfarsit esarfa din nou la gat, infasurand-o de mai multe ori, apoi isi umezi buzele si spuse: -Trebuie sa plec. Ne mai vedem. -Cum? Asa de repede? De ce? Spuse el trist. -Imi pare rau. Nu as putea sa-ti explic de ce, zise, ridicandu-se de pe banca. El o privi fix: -Poti macar sa-mi dai un numar? Sau ceva? Sa stiu unde te pot gasi? Ea dadu din umeri. -Am un pix, zise el, ridicandu-se la randu-i si scotandu-l din buzunarul paltonului. Fata il lua, cu o expresie bizara pe chip, apoi ii desfacu palma si scrise ceva. Ii puse pixul in buzunar si ii lua mana intr-a ei, zambinu-i. -Poate ne mai vedem. Tot aici, in alta zi. La revedere acum. -La revedere, Grette, raspunse el, dezorientat. Fata o lua incet spre iesirea parcului. Insa Bill nu se intoarse acasa. Merse in urma ei, vrand sa afle incotro se indreapta. Descoperi ca merge spre o statie si ca se urca intr-un autobuz. Privi atent numarul: 529 - cartierul Grønland. Autobuzul se departa. Bill deschise palma si vazu niste linii ciudate trasate alandala, in loc de numar. Ramase uimit, in mijlocul strazii.
_______________________________________

|
|