teeaAddicted
Postari: 1421
|
|
damn! mai bine nu-ti ziceam ______________________________________________________________________ 12. Dupa ce opreste masina, soferul incepe sa claxoneze infernal, ceea ce-l scoate pe Bill din sarite. Nici nu mai asteapta sa-si ia tricoul din mana mea. Iese enervat din masina, repezindu-se spre tipul de la volan. Acum tipa la el, pe jumatate dezbracat, facand tot felul de gesturi cu mainile in aer. Cred ca mai are putin si vrea sa-l si ia la bataie (si doar noi suntem vinovati). Nu pot sa ma uit la asa ceva. -Hei! Nenorocitule! Ii zice celalalt. Cine te-a invatat sa conduci asa? Conduci chiar mai rau decat fratele meu....Bill?!! O, Doamne! O Doamne! E...de fapt e...Tom. Tom conduce cealalta masina. A lui Tobias probabil. -Buna, Tom! Il ia Bill in primire, zambind. Ce cauti pe aici? -Ce caut?! Cum adica ce caut?? E aproape 11 noaptea!!! Cat tine plimbarea asta a voastra??? Ma gandeam ca v-a mancat deja un urs!!! Dar...Bill, omule!!! Sa fim seriosi. Cum poti sa conduci in halul asta??? Adica... Ce dracu’ ai patit? Ai mancat fructe otravitoare din padure? Faci slalomuri pe sosea? Unde te crezi, la ski? E strigator la cer!!! Si de ce nu ai pe tine...(se opreste in mijlocul frazei). -Ahm... ok!!! Exclama repede Bill, nelasandu-i loc pentru o replica. Sa ne intoarcem acasa! Tom isi pune pe fatza zambetul lui gen „stiu ce ai facut” si il prinde de gat, incepand sa-i dea castane. -N-ai fost prea cuminte, ii spune razand. -Hei, hei, usor cu parul, tipule! protesteaza Bill, apoi reuseste sa scape din mainile fratelui sau, scuturandu-se, se departeaza si revine in masina. -Era...? -Da, raspunde el inainte sa termin intrebarea. Poti sa-mi dai acum...? -Desigur, ii spun, inapoindu-i tricoul. Si pentru jumatate de ora nu mai zicem nimic. E o noapte ciudata afara. Radioul nu prinde decat niste baraituri stresante, asa ca il inchid. Drumul e drept si monoton. Aceeasi copaci nesfarsiti si acelasi asfalt luminat de faruri. Tom e in urma noastra, facand-o pe fratele grijuliu. La un moment dat nici nu mai stiu ce se intampla, cred ca adorm, si ma trezesc exact cand ajungem. Imogen ne astepta pe fotoliul din sufragerie. -Dumnezeule mare! Nici nu stiti ce griji mi-am facut! Bine ca ati ajuns! Sa nu mai intarziati atata! God, nici mama cand inca mai era acasa, nu-mi facea morala! Se vede ca tipa asta e dusa rau. -Patricia, unde ati fost de ati intarziat atat?! Deja incep sa ma enervez. Urasc cand mi se zice Patricia. Si ma enervez si mai rau cand il vad pe Bill cum se departeaza incet, lasandu-ma pe mine sa vorbesc cu psihopata. Pana la urma ii explic fara niciun chef ce si cum, iar ea incepe un interogatoriu infernal, care se pare ca o sa dureze vreo ora. Si...da! am avut dreptate. O ora a durat. Se facuse 12 noaptea cand am ajuns in camera mea foarte obosita. Nu-mi mai ardea de nimic. Tot ce voiam era sa fac repede un dus si sa ma culc odata, ca sa se termine ziua asta. Dar...ca sa vezi. Cand aprind lumina din camera mea, il vad pe Bill. Facuse patul si acum statea si fuma, uitandu-se fix la tabloul din fata lui. -Bill. -Trish. -Ce...faci? il intreb usor uimita. -M-am mutat, imi explica el calm. -Te-ai mutat? -M-am mutat. -Aha. Deci...te-ai mutat. -Da, nu-mi place camera mea. (Apoi se apropie de mine si imi sopteste) E langa a lui Tobias si in fiecare noapte tot amesteca ceva. -Nu inteleg. -Parca ar face crema de prajituri. Incep sa rad. -Esti o figura! Ce crema de prajituri? Vino si tu cu un motiv mai bun data viitoare. -Nu, incearca el sa ma convinga. Parca ar folosi un mixer. Asa se aude. Pe bune. Si asta in fiecare noapte. Nu pot sa dorm. -Saracul de tine, ma prefac eu ca-l compatimesc. -Te rooog, Trish!! La naiba, iar face ochii aia ai lui. -OK! -Yeeeeeeyyyy! Exclama Bill, incepand sa bata din palme, apoi imi da un pupic pe obraz.
_______________________________________

|
|